18 ani de business

Antreprenori, manageri, consultanți, profesioniști au scris istorie în business și în paginile revistei Biz în ultimii 18 ani. Am promovat mereu oamenii pentru care businessul înseamnă performanță curată, bazată pe curaj, muncă, strategie și inovație. Și vom continua pe același drum.

Pe coperta primei reviste Biz zâmbește un om de afaceri puțin cunoscut la acel moment în România în afara zonei de business, dar care avusese viziunea de a construi o companie bazată pe internet într-o țară unde nici computerele nu erau prea des întâlnite. Economia românească abia începuse să-și revină după criza internă care adusese guvernul la un pas de a intra în incapacitate de plată, majoritatea oamenilor auziseră din zona economică doar termeni precum arierate, disponibilizări, privatizare, iar antreprenorii era numiți “privați” și priviți cu suspiciune.

Dar Biz pornea la drum, în urmă cu 18 ani, tocmai cu dorința de a schimba aceste percepții negative și de a promova oamenii care fac business adevărat și curat în România, care au curajul să lupte cu birocrația, cu mentalitățile și prejudecățile unei societăți în tranziție către o economie liberă care părea doar un vis îndepărtat la acel moment.

Pe cea mai recentă copertă a revistei Biz zâmbește un om de business care gestionează o investiție de 490 de milioane de dolari în mo­dernizarea unei fabrici din România care va produce pentru piețe din Europa și Asia. Economia românească este în creștere, iar termeni precum antreprenor, leadership, brand, stra­tegie sunt pe buzele tuturor când vine vorba despre mediul de business. Iar Biz continuă să promoveze oamenii care fac business curat și adevărat în România.

De 18 ani, credem că businessul adevărat presupune profesiona­lism, strategie, inovație și curaj, totul dublat de muncă și tenacitate. Sunt calitățile pe care le căutăm zi de zi în oamenii cu care discutăm și pe care îi prezentăm în paginile revistei, pentru că știm cât de importante sunt modelele și știm că așa se construiește un mediu de business curat. Aceștia sunt oamenii pe care îi regăsiți pe copertele Biz și în articole și interviuri care i-au făcut pe mulți să pornească pe calea antreprenoriatului sau să facă schimbări importante de carieră. De aceea scriem mereu despre tendințe și despre viitor, despre pasul următor care este decisiv pentru oamenii și companiile care doresc să aibă succes pe termen lung. Oameni precum Dan Șucu, care a pornit acum 24 de ani cu un mic magazin de mobilă și a ajuns astăzi să conducă un business de 178 de milioane de euro, cu 32 de magazine proprii și patru centre de producție. Și companii precum Dedeman, afacere pornită acum un sfert de secol într‑un oraș de provincie și care astăzi are o cifră de afaceri de peste un miliard de euro și domină autoritar piața de bricolaj din România, reușind să depășească multinaționalele în luptă dreaptă, pe piața liberă. Nu este ușor, având în vedere că estimările Comisiei Europene vorbesc despre un nivel al economiei subterane de aproape 30%, procent care s-a menținut aproape constant în acești 18 ani.

Iancu Guda

Iancu Guda – Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR)

Supraviețuitori și performeri

Dezvoltarea economică a României în ultimii 18 ani a fost ghidată de aderarea la NATO (2004) și Uniunea Europeană (2007), care au oferit investitorilor străini și autohtoni certitudinea de care aveau nevoie pentru a trece la nivelul următor, iar pentru antreprenorii și managerii vizionari a fost ocazia de a se dezvolta, ca să poată accesa mai ușor piețele internaționale. “Firmele au reușit să performeze tot mai bine pe piețele externe, în condițiile în care nu li s-a oferit sprijin consistent – infrastructura din țară a rămas modestă, fiscalitatea a fost ridicată și impredictibilă, lipsa forței de muncă a devenit tot mai acută”, spune Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a BNR. Totuși, acesta remarcă faptul că firmele autohtone au reușit modest să treacă granița în mod direct, comparativ cu cele din restul țărilor Europei Centrale și de Est. Poate și pentru că prea mulți oameni de business de la noi nu îndrăznesc să privească global și se limitează din start la piața internă.

Unul dintre motive ar fi și faptul că, mai ales după 2007, concurența din mediul de afa­ceri a devenit mai acerbă pe fondul accesului mai facil la produse și servicii din Uniunea Europeană. “În acest context, elasticitatea mai lentă și competitivitatea inferioară a companiilor românești au limitat capitalizarea la maximum a perioadelor de creștere economică”, spune Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). Prin urmare, avansul PIB a fost însoțit de cele mai multe ori de o dinamică mai accelerată a importurilor decât de creșterea producției interne, consumul local generând, de fapt, locuri de muncă în străinătate.

Transformările economice și schimbările din mediul de business au fost majore. Companiile au investit masiv în extindere și deschiderea de noi piețe, au traversat perioada de boom (încheiată brusc în 2008-2009) și apoi au trecut prin reașezările din perioada crizei globale, care a lovit puternic și economia românească. Deși multe businessuri (mai ales cele care reușiseră doar împinse de creșterea pieței, fără strategie clară) au sucombat, mare parte din companiile românești au reușit să reziste furtunii economice.

“Firmele autohtone au gestionat relativ bine crizele. O explicație ar putea fi că ponderea în economie a firmelor veterane, înființate în anii ‘90, este destul de mare, acestea învățând din experiența dificultăților tranziției cum să gestioneze evoluțiile nefavorabile”, spune Florian Neagu.

Ca revers, acesta remarcă și faptul că firmele veterane generează o prociclicitate mai pronunțată în sistem, astfel că autoritățile ar trebui să adopte politici anticiclice mai accentuate decât s-ar aplica în mod obișnuit. “Din păcate, în România, autoritățile au avut în multe momente comportamente prociclice pronunțate, ceea ce a amplificat evoluția de tip boom & bust a economiei”, adaugă Florian Neagu.

În ciuda dificultăților, un exemplu de elasticitate a unui business antreprenorial românesc este Altex, companie fondată de Dan Ostahie în 1992 și care, după ce a explodat în perioada “creditului cu buletinul”, părea să se îndrepte în perioada 2009-2010 spre insolvență. Antreprenorul a aplicat însă un program drastic de restructurare și eficientizare a companiei și, imediat ce piața de electroretail a început să se dezmorțească, a identificat oportunități de creștere și a reluat extinderea, combinând magazinele tradiționale cu o strategie online bine pusă la punct. Rezultatul a fost în 2016 o creștere a cifrei de afaceri de peste 40%, până la mai bine de 600 de milioane de euro, cea mai mare din istoria companiei. Este doar un exemplu, pentru că firmele românești au făcut față cu bine și altor schimbări semnificative, cum ar fi aderarea la UE sau liberalizarea totală a fluxurilor de capital, ceea ce creează speranță că vor putea rezista cu succes și altor schimbări de amploare, cum ar fi aderarea la zona euro. “Poveștile de succes curat, precum și greșelile firmelor insolvente sunt resurse valoroase de inspirație și educație pentru întreg mediul de afaceri. Din păcate, acestea nu sunt promovate. Rata de performanță a companiilor nou înființate este foarte redusă”, spune Iancu Guda pentru Biz. Astfel, doar 2 din 1.000 de companii nou înființate sunt active la cinci ani de la momentul înregistrării, raportează venituri de peste un milion de euro, sunt românești și fără legături cu alte entități afiliate. Iancu Guda nu se oprește însă doar la a constata aceste lucruri, ci vrea să contribuie la transformarea greșelilor acestor companii într-o curbă de învățare pentru firmele active, printr-o carte dedicată analizei celor mai comune zece greșeli care induc intrarea în insolvență a companiilor, precum și soluții pentru evitarea și rezolvarea acestora, care va fi publicată în 2018.

Revenind la succese, sectorul IT este un exemplu care arată că economia României se poate dezvolta și pe nișe cu valoare adăugată ridicată. Iar un business curat care joacă la cel mai înalt nivel pe piețele globale este Bitdefender, pornit, tot în anii ’90, de Florin și Măriuca Talpeș. Astăzi, peste 500 de milioane de utilizatori din toată lumea folosesc produse de securitate Bitdefender, gândite și realizate în România, de echipe de specialiști români în software și securitate cibernetică. Mai mult, compania a inovat și în zona de hardware, cu Bitdefender Box, lansat în 2015 pe piața din SUA și care prefigurează securitatea cibernetică în era Internet of Things și smart home, care bate tot mai insistent la ușă.

Florian Neagu

Florian Neagu – Director adjunct în cadrul Direcției Stabilitate Financiară a BNR

Schimbări și consolidări

Acum 18 ani, sistemul bancar încă își revenea de pe urma unor ani tulburi, marcați de falimente bancare și o lipsă acută de finanțare a economiei reale și a companiilor private românești. Scriam cu mândrie în anii de început, de exem­plu, despre preluarea Băncii Agricole de către grupul austriac Raiffeisen, prefigurând transformările prin care avea să treacă întreg sistemul bancar, astăzi stabil, dominat de mari jucători privați internaționali și jucând un rol tot mai activ în dezvoltarea economică a României, dar și în promovarea businessului curat. “Condițiile de finanțare sunt mult mai bune, datorită fluctuațiilor mai reduse ale dobânzilor și inflației. Acest lucru permite companiilor să aibă mai multă flexibilitate în acoperirea serviciului datoriei și controlului cheltuielilor, aspecte esențiale în obținerea unei eficiențe stabile”, arată Iancu Guda.

Deși economia s-a schimbat radical, Florian Neagu, de la BNR, remarcă la nivelul structurii acesteia și câteva constante. Acesta notează că structura economiei a rămas în mare parte nemodificată: rolul sectoarelor inovatoare (medium high-tech, high-tech și know­ledge intensive services) a rămas aproape neschimbat, undeva în jur de 25% din valoarea adăugată produsă de ansamblul firmelor, disciplina la plată în economie s-a menținut laxă, iar spiritul antreprenorial a rămas relativ modest. Legat de acest ultim aspect, merită menționat că rămânem ultimii în clasamentul european, în condițiile în care numărul de firme la 1.000 de locuitori era în România de 22,7 în anul 2016, față de 45,4 media UE.

Iar la capitolul evoluțiilor negative la nivel macro, Florian Neagu mai remarcă indisciplina economică. De exemplu, aproape jumătate din firme au capital propriu negativ, deși legea societăților comerciale interzice acest lucru, iar perioada medie de încasare a creanțelor a rămas ridicată (119 zile în anul 2000, 92 zile în anul 2016). Apoi, balanța de putere în economie după proveniența capitalului a continuat să se dezechilibreze în defavoarea capitalului autohton, ceea ce, judecând după experiența deceniului trecut, poate face mai anevoioasă păstrarea echilibrelor macroeconomice, fiscale și de stabilitate financiară. Cu alte cuvinte, mediul antreprenorial românesc nu reușește să facă față decât parțial capitalului străin. Mai mult, companiile private românești se confruntă cu o creștere a polarizării economiei, prin concentrarea veniturilor din mediul de afaceri în cele mai mari 1% companii de la 38% în anul 2000 la aproape 64% în anul 2016, conform lui Iancu Guda. În același timp, infrastructura le pune permanent bețe în roate, forța de muncă este tot mai puțină și mai scumpă, birocrația și corupția nu au scăzut atât de mult pe cât ne așteptam în ultimii 18 ani, iar cadrul fiscal și contextul legislativ comercial rămân imprevizibile. Însă există, ca întotdeauna, oportunități pentru cei care știu să vadă dincolo de obstacole și să fructifice sau chiar să creeze oportunități de creștere pentru businessul lor. Și pe ei îi veți vedea în continuare în Biz.

Imagine de business

Dincolo de cifre și statistici, am vorbit în acești 18 ani în primul rând despre oameni. Pentru că ei sunt cei care inovează, gândesc strategiile și le aplică, ei pun în mișcare schimbările care duc mai departe companiile. Am vrut nu doar să-i cunoaștem serioși, formali, ci și în ipostaze cât mai naturale. Când am pornit la drum, acum 18 ani, presa de business din România era cantonată în pagini de ziar, iar antreprenorii și managerii apăreau cel mai des în poze ca de buletin. De la început, Biz a pus accentul și pe partea vizuală, pentru a putea arăta complexitatea personalităților din lumea de business din România, dar și pentru a surprinde aspecte mai puțin cunoscute ale personalităților mediului de afaceri. Așa au apărut coperte cu manageri la piscină și în echipament de ciclism sau cu oameni din online pictați precum războinicii africani. Așa am vorbit cu români care fac jocurile la nivel global, dar și cu marile nume din multinaționale în cadrul proiectului unic Biz World, care ne-a purtat în șapte țări de pe trei continente, pentru a descoperi cum ne influențează tot ce se întâmplă în lumea interconectată în care trăim.

Am făcut toate acestea pentru că, așa cum spuneam, credem în puterea exemplului, știm că putem să învățăm de la cei mai buni și nu doar din succese, ci și din eșecuri. Spunem povești de business pentru a-i încuraja pe toți cei care vor să pornească pe calea antreprenoriatului să aibă nu doar curajul de a o face, ci și informații prețioase pentru a-și putea maximiza șansele de succes și pentru a nu repeta greșelile altora. Prezentăm și vom continua să prezentăm oameni care au reușit să construiască companii, produse, servicii, campanii prin muncă, viziune și profesionalism. Oameni care au contribuit la 18 ani de business curat.

Foto: Dreamstime