Acasă la Dragon Ball Z

În Japonia, nu ești niciodată prea departe de imaginea unui personaj de benzi desenate sau de animație. Îți zâmbesc de pe ambalaje, te sperie din vitrine, te invită în restaurante sau merg cu metroul alături de tine. Am mers la sursă, ca să aflăm cum au transformat japonezii această artă într‑un business de miliarde.

Producția unui episod de anime ca Dragon Ball Z costă între 100.000 și 300.000 de dolari

Cum știi dacă ai coborât în stația de metrou potrivită când mergi la întâlnirea cu președintele unuia dintre cei mai mari producători niponi de filme și seriale de animație? Simplu: vezi lângă peron un șir de trei statui cu personaje din acele filme și o galerie de imagini în spatele lor. Exact asta a fost priveliștea care m-a întâmpinat într-o dimineață de luni, undeva în Tokyo, departe de centrul orașului, în drumul spre interviul cu Katsuhiro Takagi, președintele Toei Animation. Când spui Toei, spui peste 60 de ani de animație japoneză de cea mai înaltă calitate, presărată cu nume de care este imposibil să nu fi auzit inclusiv în România – Dragon Ball Z, Digimon sau Sailor Moon. Compania este unul dintre marii jucători japonezi din industrie care au impus genul anime pe plan global și culeg roadele acestei popularități în era digitală. “Sunt mai multe motive pentru care animațiile japoneze sunt atât de populare în întreaga lume. În primul rând, calitatea lor este foarte bună. Apoi, povestea e foarte bine închegată, datorită culturii vizuale pe care o are Japonia de mult timp”, îmi spune Katsuhiro Takagi.

Poveștile sunt, desigur, cele care aduc succesul unei animații, dar, fără imaginile iconice, ele pot rămâne doar cuvinte scrise pe o foaie. În vizita la studiourile Toei din Tokyo, unde lucrează în jur de 400 de animatori, parte a unei echipe de circa 700 de oameni, am văzut cum se derulează actul de creație a unui desen animat japonez (anime), de la idee și scenariu, trecând prin desenarea personajelor principale și a decorurilor, colorarea acestora, adăugarea de efecte speciale și fini­sarea cu ajutorul graficii computerizate, până la faza de înregistrare și montaj. Totul începe în mintea unui scenarist și a unui producător, apoi desenatorii conturează personajele și decorurile în mici cabine fizice, acestea sunt încărcate în computere și de aici procesul devine digital. Producția unui episod de anime costă în medie între 100.000 și 300.000 de dolari, dar decizia de a porni un astfel de proiect nu este dictată doar de rațiuni de marke­ting. “Criteriile cele mai importante pentru a decide dacă se va face sau nu un proiect sunt într-o măsură destul de importantă entuziasmul și felul în care simte producătorul”, subliniază Katsuhiro Takagi.

Industria viselor animate

Katsuhiro Takagi, președintele Toei Animation: “Nu vizăm o anumită piață, încercăm să facem produse care să fie interesante pentru spectatori din toată lumea”

În Japonia, filmele de animație sunt mult mai populare în cinematografe decât blockbusterele de la Hollywood. Marile case de producție, inclusiv Toei, au chiar rețele proprii de cinematografe unde își proiectează filmele. Ca să vă dați seama despre popularitatea filmelor de animație printre japonezi, este suficient să spunem că recordul de încasări în cinematografele nipone este deținut de “Spirited Away”, bijuteria animată realizată de le­gendarul Hayao Miyazaki în 2001. Filmul japonez a depășit de departe “Titanic” și “Frozen” în clasamentul tuturor timpurilor.

Industria japoneză de animație a depășit în 2016 valoarea de 2.000 de miliarde de yeni (18 miliarde de dolari), în creștere cu aproape 10% față de anul precedent, potrivit cifrelor Asociației Japoneze de Animație (AJA). O parte importantă a veniturilor acestei industrii provine din zona de merchandising (produse asociate animației) și de pe piețele externe. Asia continuă să domine, China fiind una dintre piețele externe care au crescut enorm în ultimii ani și care se apropie de piața din SUA. O altă zonă importantă este licențierea pentru jocuri și aplicații, care a explodat odată cu ascensiunea smartphone-urilor.

Sailor Moon este unul dintre titlurile Toei Animation cu succes global, inclusiv în România

La Toei, de exemplu, numai în trimestrul fiscal încheiat în 30 septembrie 2017, din totalul veniturilor nete de 23,44 miliarde de yeni (circa 171 de milioane de euro), licențele au adus peste 13 mili­arde de yeni (95 de milioane de euro), în creștere cu 52,5% față de aceeași perioadă din anul anterior. Creșterea pe partea de licențe a venit mai ales datorită jocului mobil Dragon Ball Z Dokkan Battle. “Dragon Ball există de foarte multă vreme, are foarte mulți fani care au văzut serialul când erau copii, acum sunt adulți, au familii. Am sporit calitatea animației, dar, pentru că s-a schimbat modul de interacțiune și consum, avem jocuri, aplicații, am diversificat felul în care livrăm acest produs”, arată președintele Toei Animation. Companii precum Toei nu dezvoltă jocuri in-house, ci acordă licențe pentru titlurile lor, dar au ultimul cuvânt în ceea ce privește produsul final. În prezent, segmentul de aplicații și jocuri aduce cam 30% din veniturile Toei Animation, dar Katsuhiro Takagi estimează că această cifră va crește tot mai mult în perioada următoare. Compania are reprezentanțe de marketing în Hong Kong, Shanghai, Los Angeles și Paris și produce peste 250 de episoade de desene animate pe an.

Cei 400 de animatori care lucrează în studiourile Toei Animation din Tokyo au la dispoziție spații de recreere pentru relaxare și încărcarea bateriilor

Cu o audiență tot mai inter­națională, animațiile japoneze pot întâmpina bariere culturale pe alte piețe, însă acestea nu sunt atât de mari pe cât par. “Nu vizăm o anumită piață, încercăm să facem produse care să fie interesante pentru spectatori din toată lumea. Desigur, spectatorii pot recepta diferit același produs, pot fi probleme legate de limba folosită, poate să existe cenzură în funcție de țară și atunci se fac mici modificări. În ultima vreme însă, se editează mai puțin, mai ales că există servicii care oferă animațiile pe internet simultan în toată lumea și nu mai este timp de modificări”, arată Katsuhiro Takagi.