Afaceri cu risc seismic

Afaceri cu risc seismic

Riscuri asumate mari, dar și profit pe măsură! Așa se explică interesul investitorilor străini pentru clădirile cu risc seismic ridicat.

Investitorii au creat o listă “neoficială” de prețuri de vȃnzare pentru pentru clădirile cu risc seismic ridicat, arată un studiu realizat de Wizmo.ro și Bucharest Imobiliare.

Străinii cumpără, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le ȋmpart ȋn locuințe mai mici, le renovează la standarde ȋnalte și le ȋnchiriază, de cele mai multe ori, pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte rețele, cu un grad de ȋntoarcere a investiției situat ȋntre 6 și 10%, ȋn fiecare an, arată studiul.

“Personal, consider o reală oportunitate investiția ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziției lor ultracentrale. Pentru un preț de 500-600 euro pe mp, a avea o locuință ȋn inima Bucureștiului, reprezintă o afacere, pe care multi o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă și o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn 8-10 ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar și de 3 ori”, a declarat Daciana Petrov, owner Bucharest Imobiliare.

Ȋn ceea ce privește ȋnchirierile de imobile “cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfăşurarea de activităţi ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piață, mai ales ȋn Centrul Vechi din București, și a cauzat pierderi uriașe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit “ȋn stradă”, după ce au facut investiții de zeci și chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spațiilor evacuate peste noapte.

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziționeze ȋn piață (lanțuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.), și-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum și la parterul clădirilor nou construite, ȋn diverse zone de interes ale orașelor.

“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare și ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Conform datelor Ministerului Transporturilor și Construcțiilor, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic ȋn Bucuresti și ȋn 26 de județe, 600 au fost ȋncadrate ȋn clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se ȋn Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite ȋnainte de anul 1940 și au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorități ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu ȋn reducerea riscului seismic.