Afaceri in jurul lumii

<p> <strong>Dupa un exit profitabil in telecomunicatii, Corina Pacuraru a vrut o afacere mica in turism, dar nu i-a iesit. Businessul sau, Perfect Tour, va avea nevoie in curand de pasaport.</strong></p> <p>  </p> <p> Pentru Corina Pacuraru, fondatoarea agentiei de tursim Perfect Tour, al treilea jucator ca marime pe piata de profil, nu exista haina antreprenoriala prea mare sau prea stramta. Ce nu i se potriveste poate ajusta, ce nu cunoaste poate Invata, iar In final va gasi probabil o cale sa se descurce onorabil In orice context. A mai facut-o de cateva ori de-a lungul anilor, mai exact de cand a hotarat sa schimbe statutul de angajat pe cel de angajator. Pana la momentul respectiv lucrase aproape opt ani la stat ca asistenta Intr-un spital judetean, iar In paralel urma la seral cursurile Facultatii de Chimie Alimentara din Galati, unica la vremea aceea. Visa sa  ajunga un “mare” inginer la o fabrica de ciocolata – de fapt a si facut un stagiu de practica la Kandia-Excelent, doar ca usor lucrurile au evoluat intr-o cu totul alta directie, iar din pasiunea de alta data nu a mai ramas decat placerea de manca ciocolata.</p> <p>  </p> <p> A Inceput cu un business in telecomunicatii, un domeniu care nu avea nimic in comun cu ceea ce facuse Inainte, poate doar cu partea de inginerie a facultatii care i-a asigurat o gandire analitica, dar la insistentele fostului sot a hotarat sa faca pasul spre antreprenoriat. Impreuna au pus pe picioare in Galati prima retea de televiziune prin cablu, extinsa ulterior In 35 de localitati, devenind astfel pioneri Intr-o industrie care Incepea usor sa prinda aripi si odata cu ea noul business.</p> <p>  </p> <p> Colaborarea celor doi soti nu a fost insa una de durata, nici in plan personal, prin urmare la inceputul lui 1996 Corina Pacuraru, prinsa deja in mrejele antreprenoriatului, a decis sa mearga mai departe si sa inceapa propriul business, o varianta imbunatatita a primului proiect dus la urmatorul nivel de dezvoltare. Este vorba despre o retea moderna de fibra optica cu transmisiuni de date si voce, “chiar prima inaintea RDS-ului” dupa cum sustine Corina, gandita de aceasta data ca o investitie pe termen lung. “Daca a fost nevoie, m-am catarat pe blocuri ca sa montez antene”, povesteste Corina Pacuraru despre implicarea ei In dezvoltarea noului start-up.</p> <p>  </p> <p> Efortul nu s-a dovedit a fi in van, pentru ca, la sapte ani de la demararea afacerii, noua retea operata sub numele de Genius facea legatura intre Galati si Braila si a atras atentia jucatorilor puternici din piata de profil care nu au ezitat sa-i puna pe masa Corinei  Pacuraru oferte tentate de vanzare. Astfel, in 2003, antreprenoarea a vandut pachetul majoritar de actiuni al retelei catre Astral Telecom, unul din cei mai puternici competitori in domeniu la  momentul respectiv, pentru suma de doua milioane de euro. Isi aminteste ca, in timpul negocierilor cu cei de la Astral, a simtit pentru prima data aplicabilitatea cursurilor MBA pe care tocmai le finalizase, cursuri la care a apelat nu pentru a-si Infrumuseta CV-ul, ci din dorinta de a acoperi lacunele adunate in anii de antreprenoriat invatat din mers.</p> <p>  </p> <p> Un an mai tarziu, Pacuraru a decis sa vanda si restul de actiuni catre UPC, furnizorul de  servicii de  televiziune prin cablu, acces la internet si telefonie prin cablu care preluase Astral, tranzactie care Ii interzicea sa mai conduca sau sa mai porneasca afaceri in telecomunicatii vreodata, o conditie pe care nu ar fi avut oricum de gand sa o Incalce, satula pana peste cap de “sute de kilometri de cablu intins in subteran” si luptele interminabile intre cablisti.</p> <p>  </p> <p> <strong>AL DOILEA INCEPUT</strong><br /> Cu banii obtinuti de la Astral si UPC, Corina Pacuraru a vrut sa faca de aceasta data o afacere “de placere”, la scara redusa, asa ca In 2004 a Inceput businessul Perfect Tour, aparut dintr-un simplu hobby – calatoriile. “Eu eram obisnuita sa-mi procur singura bilete pentru calatorii la un pret mai mic de jumatate din ce se afla pe piata si atunci m-am gandit ca pot vinde cu siguranta si altora si sa vezi cati bani o sa fac”, isi aminteste amuzata Corina Pacuraru. Dar socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ si treptat noul business a Inceput sa absoarba majoritatea banilor obtinuti din vanzarea retelei de cablu. De precizat ca, la momentul debutului Perfect Tour, piata serviciilor de turism din Romania trecuse de etapa pionieratului, iar multi dintre marii jucatori  de profil din zilele noastre erau bine ancorati In industrie.</p> <p>  </p> <p> Astfel, antreprenoarea a inceput sa constientizeze necesitatea investitiilor in extinderea agentiei. “Mi-am dat seama ca, daca nu ai volum, nu ai putere de negociere, daca nu ai putere de negociere, nu ai preturi bune si atunci nu poti sa-ti asiguri o clientela constanta. Prin urmare a trebuit sa ne extindem”, rezuma ea strategia abordata. O alta oportunitate In acest sens s-a ivit In 2006, in perioada de restructurare si reorganizare a Postei Romane, cand compania de stat i-a oferit Corinei Pacuraru posibilitatea asocierii pentru dezvoltarea unui proiect destinat serviciilor de turism low-cost. Asa s-a nascut brandul Pelegrin, concretizat printr-o retea nationala de agentii de turism situate in incinta unitatilor postale si destinate clientilor cu veniturii sub medie, spre deosebire de Perfect Tour, care activeaza pe segmentul premium. Termenii acordului au fost clari – in timp ce Perfect Tour se ocupa de calificarea personalului si certificarea oamenilor ca agenti de turism, Posta Romana asigura infrastructura necesara agentiilor, promovarea si logistica.</p> <p>  </p> <p> Din pacate, parteneriatul nu a durat mai mult de un an si jumatate, timp in care reteaua Pelegrin ajunsese la 45 de agentii la nivel national si un “real succes”, dupa cum il numeste  Pacuraru, atat din punctul de vedere al notorietatii brandului, perceput ca o amenintare de catre competitori, cat si al veniturilor, intrucat dupa prima luna de functionare agentiile isi acopereau deja costurile operationale. Dupa rezilierea contractului  cu Posta, Corina Pacuraru a inceput dezvoltarea accelerata a lantului de agentii Perfect Tour, prin inaugurarea de filiale in marile orase ale tarii. In total sunt 11 la numar momentan, inclusiv prima agentie deschisa peste granite, la Chisinau, in vara acestui an. Mutarea s-a dovedit a fi mult mai dificila decat se astepta initial antreprenoarea, in primul rand din cauza barierelor culturale si a obiceiurilor de consum extrem de diferite de cele ale romanilor, motiv pentru care investitiile In promovarea agentiei ajung si pana la 50.000 euro lunar.</p> <p>  </p> <p> <strong>ANUL MARILOR SPERANTE</strong><br /> De fapt, investitiile In marketing reprezinta o cheltuiala de la care antreprenoarea nu a facut nicicand rabat, dar care incep sa-si arate eficienta – anul trecut Perfect Tour a urcat pe locul trei in topul agentiilor de turism de la noi, cu o cifra de afaceri de 20 de milioane de euro, iar perspectivele sunt mai mult decat promitatoare. “2011este anul In care vom deveni lider de piata”, afirma raspicat Corina Pacuraru, iar siguranta din vocea sa  ascunde coordonatele unei strategii de dezvoltare Impinse la un nivel mult mai inalt decat ar parea la prima  vedere.</p> <p>  </p> <p> Un indiciu – proiectul de la Chisinau este in esenta testul pilot, primul pas catre ceea ce numim internationalizare. Concret, anul urmator Perfect Tour va deschide prima filiala pe o “piata matura”, cum o numeste Corina Pacuraru, refuzand sa ofere acum mai multe detalii despre tara europeana In care vrea sa-si faca  cunoscut businessul. Spune doar ca este vorba despre o piata din vestul Europei, unde a inceput deja sa faca demersurile necesare pentru deschiderea unei filiale In februarie anul viitor. Iar lucrurile nu se vor opri aici, in pofida climatului economic dificil. Acesta chiar a impulsionat-o pe Corina Pacuraru sa dezvolte noi pachete si servicii pentru segmentul corporate, care genereaza momentan jumatate din veniturile Perfect Tour, ce au crescut In 2010 cu circa 30% fata de anul anterior.</p> <p>  </p> <p> Cei mai mari clienti corporate ai companiei sunt din   industriile Pharma si FMCG, in timp ce destinatiile preferate pentru grupurile organizate sunt Delta Dunarii, Valea Prahovei si Poiana Brasov, cramele din Republica Moldova, litoralul bulgaresc. Au existat Insa si cateva tururi tematice In Italia si Portugalia. Corina Pacuraru spune ca motivul pentru care a preferat sa se axeze pe acest gen de turism si nu pe incoming (atragerea de turisti In tara) este ca “e foarte greu sa vinzi Romania”, cu alte cuvinte e foarte dificil sa-i convingi pe turistii straini sa ne viziteze. In plus, agentiile nu au nicio sustinere din partea statului pentru acest gen de servicii, asa cum se Intampla In tarile dezvoltate, precum Spania, de exemplu, unde se aloca cate 100 de euro pentru fiecare strain adus. La noi Insa “raman Inca multe de facut”, crede Corina Pacuraru, dar cu toate astea nu se va opri din drum pana cand nu va face din Perfect Tour un punct de referinta  pentru turismul romanesc.</p> <p>  </p> <p> <strong>START IN AFACERI PE VREME DE FURTUNA</strong><br /> Intr-o economie in care falimentele sunt la ordinea zilei si volatilitatea legislativa distruge orice planificare, exista totusi oameni care au curajul sa inceapa afaceri noi.</p> <p>  </p> <p> Pe vremea cand criza financiara incepea sa prinda contur peste ocean, motoarele economiei din tara rulau la turatie maxima. Pe atunci, incurajat de contextul economic favorabil si de succesul RDT Expert Cont  Consulting, propria firma din domeniul financiar- contabil, tanarul antreprenor Daniel Glavan – Jurache punea bazele celei de-a doua societati comerciale proprii, SC Jurache Proiect SRL. De aceasta data in alt domeniu, total diferit de contabilitate, cel al curateniei. “Ca orice agent economic, am avut de a face cu rigori de sistem, cu birocrat ie, dar si cu chestiuni legate de specificul activitatii si de schimbarea perceptiei consumatorilor”, spune Daniel. Antreprenoriatul in sine presupune riscuri chiar in vremuri prospere, dar in timpul furtunii economice lansarea unei companii este mai mult decat o provocare. “Luand in calcul contextul economic actual, previziunile pentru anul viitor sunt pesimiste (…) astfel nu cred ca in acest context conditiile din Romania pot incuraja, in prezent, dezvoltarea de noi afaceri”, mai spune Daniel Glavan – Jurache.</p> <p>  </p> <p> Si cifrele sprijina  spusele tanarului antreprenor. In primele sase luni ale anului, 11.221 de companii romanesti se aflau in diverse stadii de insolventa, conform studiului “Evolutia falimentelor in primul semestru al anului 2010”, emis de Coface. Raportul arata ca, dintre acestea, 6.255 de firme se regaseau in procedura generala de insolventa, 2.717 in faliment si doar 14 in proces de reorganizare juridica. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, cand existau 10.435 de dosare de insolventa, s-a inregistrat o crestere cu 7,5%. Prelungirea crizei economice a facut ca in prima jumatate a anului 2010 cele mai afectate domenii sa fie comertul cu ridicata si dis tributia (2.256 de insolvente), comertul cu amanuntul (2.010), constructiile (1.641) si transporturile (816), clasament ramas neschimbat fata de primele sase luni din 2009.</p> <p>  </p> <p> La polul opus, domeniile cu cea mai scazuta pondere din totalul insolventelor inregistrate in prima jumatate a anului 2010 sunt sanatatea si asistenta sociala, industria extractiva, product ia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze. “In ciuda cresterii numarului de companii aflate in insolventa cu 7,5% in semestrul intai din 2010, ne bucuram sa remarcam o reducere semnificativa a numarului de insolvente in trimestrul al doilea fata de anul trecut”, spune Cristian Ionescu, Country Cluster Manager pe Romania, Bulgaria si Slovacia la Coface. “Este un semn favorabil care indica faptul ca ce a fost mai rau a trecut, iar companiile s-au adaptat la noul mediu de afaceri postcriza”,  continua Ionescu.</p> <p>  </p> <p> <strong>OPTIMISM CALCULAT</strong><br /> Estimarile pentru anul 2011 nu sunt tocmai optimiste. Si anul viitor ar putea fi aproape la fel de problematic precum cei anteriori pentru initiativele de tip start-up, principalul motiv fiind ca, intr-o perioada in care economia se contracta, orice noua initiativa antreprenoriala se insereaza greu pe piata. Totusi, avantajul noilor antreprenori este dat de o flexibilitate mult mai mare decat a compa niilor deja consacrate. Motivul?  Posibilitatea de a invata din experienta altora, din greselile facute anterior de alti jucatori, dar mai ales faptul ca, daca reusesc sa reziste in fata vitregiilor economiei actuale in prima faza, start-up-urile vor putea castiga o mai buna pozitionare pe piata pentru momentul in care revin cresterile sustinute.</p> <p>  </p> <p> “Sfatul meu ar fi ca, in lipsa unei finantari adecvate, toti antreprenorii care pornesc afaceri noi in aceasta perioada sa le priveasca in principal ca businessuri de servicii, adica afaceri care genereaza valoare adaugata pentru clienti prin servicii, nu prin investitii de ca pital semnificative”, spune Marius Ghenea , presedinte al FIT Distribution. “Dau acest sfat mai ales avand in vedere ca finantarea pentru afaceri start-up va rama ne in continuare deficitara in Romania si in 2011, din lipsa unor instrumente de garantare acceptabile de catre banci, ca si din cauza faptului ca Romania inca nu dispune de capital de risc pentru astfel de zone”, continua Marius Ghenea. Totusi, cu toata lipsa de investitori de tip business angels sau venture capital, Romania anului 2010 este caracterizata printr-un antreprenoriat de criza, dar nu traieste o criza de antreprenori.</p> <p>  </p> <p> Daca in anul 2009, cand economia tarii apucase deja un drum descendent, potrivit datelor Oficiului National pentru Registrul Comertului (ONRC), au fost infiintate 116.031 de firme in tara, in primele noua luni din 2010 antreprenoriatul s-a mai imbogatit cu peste 87.300 de noi companii. Mai mult, potrivit aceluiasi raport, doar in luna septembrie a acestui an au fost infiintate 9.119 firme cu capital privat si doua cu capital mixt (privat si de stat). Pentru anul 2010, au fost dezvoltare  businessuri antreprenoriale in continuare in mediul online, care permite lansarea unui start-up cu o investitie minima si mai ales care este, in acest moment, o zona cu o dinamica mai buna decat offline-ul. “Schimbarile pentru antreprenoriat sunt aceleasi ca si pentru celelalte zone economice, insa cu un impact cu atat mai mare, cu cat afacerile antreprenoriale respective sunt mai mici, deci au o posibilitate mai mica de a sustine modificarile fiscale, mai ales pe termen scurt”, mai adauga presedintele FIT Distribution.</p> <p>  </p> <p> <strong>VERDICT: SCHIMBAREA LEGISLATIEI</strong><br /> Provocarile majore pentru afacerile de tip start-up lansate dupa 2009 sunt lipsa de predictibilitate si imposibilitatea asezarii activitatii pe baza unor reguli stabile, cel putin pe durata unui exercitiu financiar. In plus, prin prisma modificarilor fiscale, exista un risc major ca antreprenorii sa nu isi poata adapta in timp util si  corespunzator deciziile de afaceri la schimbarile impuse de legislativ intr-un timp foarte scurt. “In limbaj juridic, discutam despre incalcarea de catre legiuitor a principiului certitudinii impunerii, ceea ce s-a intamplat in nenumarate randuri in acest an, la adoptarea unor legi cu impact semnificativ asupra unor elemente cruciale ale activitatii”, spune Francisc Peli, partener la firma de avocatura Peli Filip, societate antreprenoriala infiintata in plina criza economica. O alta provocare pentru tinerii antreprenori este data de dificultatea interpretarii prevederilor legislative si asa neclare sau contradictorii, dar si de maniera de redactare a textelor legii, care impiedica de cele mai multe ori intelegerea acestora. “De specificat faptul ca modificarile legale au un potential de interventie masiva asupra unor relatii incheiate consensual, in deplina libertate contractuala, intre contractori si / sau angajatori, respectiv prestatori de servicii si/sau angajati, care au in vedere specificul concret al  activitatilor contractate si necesitatile reciproce de performanta si remunerare”, continua Francisc Peli.</p> <p>  </p> <p> Actualmente, cresterea costului cu resursele umane poate reprezenta un urias obstacol atat pentru relansarea economiei, cat si pentru atragerea, remunerarea si pastrarea in circuitul de valori intern a unor specialisti in  domenii care se preteaza la un regim de independenta a prestatiei sau libertate contractuala. Astfel, aceasta interventie asupra relatiilor deja definite are ramificatii multiple si de cele mai multe ori nu este justificata  comparativ cu consecintele negative pe care le poate produce in viata economica a salariatilor. In plus, se pare ca nici Codul muncii nu va scapa de schimbari, mai ales ca modificarea unei parti semnificative a legislatiei in materie de drept al muncii este necesara prin prisma corelarii legii la evolutia realitatilor sociale din ultimii ani,  clarificarea obligatiilor angajatorilor precum si modificarea radicala a unor obligatii sau proceduri existente in actuala legislatie, prin regandirea acestora. De cele mai multe ori, tocmai pentru ca natura relatiei de munca  presupune o mai mare marja de putere din partea angajatorului, normele de dreptul muncii sunt menite sa protejeze salariatii de eventuale abuzuri ale angajatorilor.</p> <p>  </p> <p> De la a proteja salariatii si a stabili obligatii si  proceduri in sarcina angajatorilor, s-a ajuns insa ca actualul cadru legislativ sa creeze o relatie dezechilibrata intre salariat si angajator, cel dintai avand posibilitatea de a specula lipsurile sau neclaritatile legislatiei muncii in virtutea principiului ca aceasta se interpreteaza in caz de neclaritate in favoarea angajatului. “Posibilitatea aplicarii criteriului performantei in situatia in care angajatorul se afla in pozitia de a decide care angajat este  concediat sau nu, ca urmare a dificultat ilor economice, prelungirea perioadei de proba, clarificarea modului in  care organizatiile sindicale isi dobandesc reprezentativitatea prin transfer pe verticala sunt cateva modificari de natura sa readuca echilibrul in relatia de munca”, mentioneaza partenerul casei de avocatura Peli Filip in  legatura cu potentialele modificari ale Codului muncii luate actualmente in calcul.</p> <p>  </p> <p> <strong>ANTREPRENOR DE CAMPANIE</strong><br /> Vestea buna pentru aspirantii la statutul de antreprenor cu varste de pana in 35 de ani este ca ar putea  beneficia de subventii de la stat pentru inaugurarea propriei afaceri. Vestea mai putin buna insa este ca, la scurt timp inainte de votarea modificarii proiectului, partidul care a propus initiativa guvernului isi anuntase  intrarea in campanie electorala. “Am propus un proiect de inspiratie europeana, care se regaseste in intreaga Europa, prin care sprijinim, prin modalitat i legale si financiare, tinerii pana in 35 de ani pentru a dezvolta afaceri in cadrul unui program mai amplu de sprijinire a mediului de afaceri”, spunea premierul Emil Boc la consultarea publica organizata pentru discutarea unui proiect de ordonanta de urgenta privind stimularea infiintarii si dezvoltarii de microintreprinderi de catre intreprinza torii tineri. El a mai afirmat ca programul are alocate in jur de 100 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro pentru 2010 si 80 de milioane pentru 2011, “care sa acopere partea de garantii guvernamentale pe care statul le da pentru tineri intreprinzatori”.  Lipsesc, deocamdata, detaliile concrete ale acestei scheme de ajutor cu oarece iz electoral.</p> <p>  </p> <p> <strong>VISUL AMERICAN</strong><br /> Departe de inceputul campaniei electorale din tara si, mai ales, de aspectul mai dificil al crizei, intreprinzatorii americani inca nu sunt optimisti in ceea ce priveste economia SUA. Potrivit studiului “Starea antreprenoriatului in 2010” lansat de fundatia pentru antreprenoriat Kauffman, numai 30% dintre detinatorii unei afaceri considera ca economia este pe drumul cel bun, in timp ce 61% sunt de parere ca economia americana se indreapta in directia gresita. Iar motivele neincrederii antreprenorilor americani stau in spatele rezultatelor financiare.Tot studiul arata ca doua treimi (67%) au inregistrat o scadere a profiturilor, numai 8% s-au bucurat de cresteri, in timp ce 22% dintre cazuri respondentii nu au semnalat schimbari ale profiturilor. Si cum declinul companiilor nu a permis dezvoltarea, nici cei aflati in cautarea unui loc de munca nu au avut vesti bune din partea  antreprenorilor. 71% dintre detinatorii de companii de peste ocean nu se asteapta sa creeze locuri de munca in acest an, 15% nu cred ca vor genera joburi, iar la polul opus doar 13% dintre respondenti se asteapta sa faca angajari in 2010. Printre cele mai raspandite motive se afla: economia mi-a zdruncinat serios afacerea (34%), businessul meu nu creste (20%), nu am nevoie de angajat i noi (17%).<br />  </p>