Al doilea RED DOT la București

Renumita competiție globală de design red dot a premiat Brandient pentru noul design de ambalaj al berii silva, lansat în această vară de heineken românia. Aceasta este a doua recunoaștere de acest calibru în mai puțin de doi ani și un bun prilej de a discuta cu patru dintre artizanii acestui succes: Aneta Bogdan, Cristian Kit Paul, Adrian Stănculeț și Ciprian Bădălan.

Cristian Kit Paul, Adrian Stănculeț și Ciprian Bădălan

Ați câștigat anul acesta un nou Red Dot Award. Ce înseamnă această a doua recunoaștere pentru Brandient, dar și pentru industria românească de design?

Cristian Kit Paul: Anul acesta Brandient împlinește 15 ani și nici nu ne-am fi putut gândi la un cadou mai frumos decât acest Red Dot, cu atât mai mult cât, fiind al doilea, pentru noi are rolul unei prețioase confirmări europene. Spun asta deoarece premiile pentru excelență în design par să se ia mai greu în Europa. Câștigăm des la concursurile din Statele Unite – Brandient a obținut, de exemplu, 19 premii Graphis, dar Red Dot este altă ligă.

Paradoxal – pentru noi, cei din Brandient, Red Dot înseamnă mult mai mult decât înseamnă acesta pentru industria locală de design: designerii noștri trăiesc conectați nu la mediul local al designului, ci la cel internațional, iar Red Dot este pentru ei un standard pe care și-l doresc și la care se raportează. Deși suntem o echipă mică de oameni –, cultivăm conștient competitivitatea și o formă de exclusivism, în sensul bun al cuvântului, în interiorul nostru, iar acest tip de recunoaștere externă, precum Red Dot, ne face foarte bine, emoțional și intelectual. Pe de altă parte, aș zice că Red Dot face parte din efortul de educare, de pionierat pe care îl facem, responsabili, de 15 ani.

Proiectul cu care ați câștigat, rebrandingul Silva, a fost singurul înscris în competiție?

Cristian Kit Paul: Am înscris două proiecte comerciale și un proiect intern al Brandient. Suntem fericiți că unul dintre cele comerciale – e vorba de rebrandingul binecunoscutei beri românești Silva, din portofoliul Heineken –, a reușit să fie remarcat și premiat de juriul Red Dot. Nu e ușor să câștigăm, pentru că Brandient lucrează numai proiecte reale, mari, complexe, pe care le vezi pe stradă – CEC Bank, Dedeman, HelpNet – și în orice supermarket – Silva, Gambrinus, Fragedo, Delaco etc. Ideea de proiecte speciale, făcute pentru a câștiga premii, ne e străină. Modelul nostru de business nu își poate permite proiecte fantomă. Designul este scump. Nu suntem triști deloc pentru performanțele celuilalt proiect comercial, care a câștigat și acesta, în SUA, un Graphis Platinum Award și a primit la rândul lui recunoașterea calității excepționale peste ocean.

Povestiți-ne despre conceptul care stă la baza noului design Silva.

Ciprian Bădălan: Silva a fost dintotdeauna un brand special, de suflet, al românilor. În plus, produsul din spatele brandului a avut dintotdeauna o calitate de excepție. Noul design își dorește să facă mai multă dreptate unicității acestui brand, iubirii fanilor pentru acest brand: conceptul grafic, numit Focus, reflectă – prin gestul fami­liar de a evidenția, de a sublinia informațiile principale dintr-un text/dintr-o carte/dintr-un caiet – importanța, atenția noastră la ceea ce contează pentru noi. Silva este importantă pentru noi atunci când vine vorba despre bere. Iar tratamentul grafic vine să întărească acest “focus” printr-o abordare ce celebrează dedicarea, priceperea și îndemânarea berarilor care au creat Silva acum 40 de ani – situând designul de label în teritoriul estetic al craftului.

Adrian Stănculeț: Este interesant faptul că în proiec­tele din Brandient există un proces de pitch intern între designeri, în care fiecare vine cu idei și concepte ce se materializează în direcții creative. Din această angajare am realizat că ies lucruri într-adevăr strălucitoare ce ne pun clienții în plăcuta dificultate de a alege. Acest demers individual al designerului devine colectiv în momentul în care o direcție creativă integrează idei/execuții sau chiar alte direcții creative prezentate. Și în cazul Silva conceptul ales a integrat foarte bine execuțiile prezentate, adăugându-i valoare și consistență.

Aveți 15 ani pe piață și v-ați lansat, așa cum punctați la un moment dat, într-o Românie fără interes pentru design sau branding. Cum v-ați croit un drum în acest context și cum ați contribuit la demersul de educare și dezvoltare a pieței?

Cristian Kit Paul: Fiecare proiect local al Brandient ajunge în piață, așa cum spuneam mai sus, fie la consumatorul român, fie în mediul de business, și fiecare are pe lângă obiectivele sale strategice, în plus, obiectivul de a ridica gradul de cultură vizuală a grupului respectiv și de a-i întări încrederea în design.

Designul bun educă, avem încredere în asta.

Ciprian Bădălan: Mai toată lumea pare să vorbească zilelele astea despre indiscutabila importanță a designului în business. Însă cred că atuul nostru a fost că am abordat brandingul de la bun început cu această viziune. Am folosit designul cu intenția de a ilustra concepte, viziuni și strategii de business, de a desena sisteme flexibile ce pot susține arhitecturi complexe de business și care sunt totodată capabile de a crea sau deservi oportunități. Și cred că asta a schimbat, în timp, cel puțin în ochii clienților noștri, percepția asupra designului și a rolului său.

Cum s-au transformat România și mediul de business în acești 15 ani? Și implicit industria locală de branding?

Aneta Bogdan, Managing Partner, Brandient . Foto: Macri Studio

Aneta Bogdan: Acum 15 ani erau clienți în B2B, și chiar “specialiști” în design și branding, care militau împotriva cuvântului “brand”, dând ca alternativă cuvântul “marcă”! Piața a evoluat de bună seamă, mai prin educație, mai prin demersuri personale, mai prin expunerea “forțată” a producătorului de bunuri și a consumatorului român la globalism și consumerism. Clienții români de B2B – cel puțin clienții noștri, peste 200 la număr –, sunt însă cei care au produs conștient această evoluție, prin ei s-a întâmplat: ei au venit la noi, ei au avut ambiții și vise care cereau talent unic și knowledge, ei au fost conștienți că au nevoie de branding capabil că să facă față brandurilor globale competitoare. Și celor mai mulți dintre ei chiar le-a ieșit! Singura problemă adevărată a fost dintotdeauna – și este, și parcă este tot mai rău – contextul local economic profund nefavorabil businessurilor mari și mici. O țară cu o economie slab dezvoltată câtă nevoie poate să aibă de design și branding?! O cerere mică nu poate să atragă prea multă ofertă de calitate!

Ce așteptări aveți de la următorii 15 ani?

Aneta Bogdan: Am ales, acum mult timp, să cred în România, dar recunosc că, cel puțin zilele astea, am devenit destul de pesimistă în ceea ce privește perspectivele pieței locale și mă uit cu mai mult interes la ceea ce am putea să facem cu Brandient Asia. Pentru România, îmi doresc guvernanți și politicieni educați, atât! Restul – apetitul pentru design, înțelegerea rolului designului și al creativității pentru viitorul țării – se vor rezolva de la sine! Cel puțin, noi, în Brandient, vom gândi branding și vom desena la un standard care va pune umărul la educare și evoluție.

Cristian Kit Paul: În calitate de cofondator al Brandient, sper ca primele rezultate pe care începem să le avem în Asia să devină rutină și Sue D’Cruz, directorul nostru din zonă, să crească businessul, încet și sigur. Ca designer, pe de altă parte, mă aștept ca businessul de branding să treacă prin transformări majore odată cu tranziția spre un viitor post-smartphone și preluarea unei fracțiuni a joburilor curente de către AI, la fel cum disciplina designului este azi profund marcată de tranziția către era postpersonal compu­ter. Lumea va fi complet diferită în 15 ani.

Adrian Stănculeț: Viitorul, din perspectiva unui desig­ner, ar trebui să aibă multă logică, să fie mult mai estetic și, neapărat, să fie surprinzător. Chestia cu istoria se repetă, în design nu ține!

Ciprian Bădălan: Eu văd brandingul ca pe o îndeletnicire / relaționare profund umană, atât în proiecție, cât și în execuție: contextul, metodele și uneltele se pot schimba, însă nu și firea umană. Sau cel puțin nu cu aceeași frecvență. Și asta îmi naște mai multe curiozități decât așteptări în privința viitorului. Faptul că n-am ajuns să conducem în anul 2000 mașini zburătoare îmi spune că ceea ce mă aștept de la următorii 15 ani nu are prea mult sens, însă sunt convins că va fi interesant.

Ce părere aveți de mimetismul care pare atât de pregnant în industria de branding și design, la fel ca și în industria de marcomm?

Cristian Kit Paul: Cred că brandingul, dar și designul în general, au o componentă din ce în ce mai accentuată de sport cu spectatori. Mimetismul poate fi declarat “din tribune”, dar de cele mai multe ori în teren jobu­rile sunt atât de diferite încât percepția publicului e dezorientantă. Am văzut în ultimii ani exerciții valide de rebranding de mari dimensiuni compromise de un grup sau altul de astfel de spectatori. Oricum, componenta legală a jobului de design a crescut în importanță în ultimii trei ani și, ocazional, devine o presiune importantă pe echipă.

Adrian Stănculeț: Cred că am putea să-i spunem superficialitate sau “The easy way to make something nice”! Totuși munca unui designer înseamnă implicare personală, responsabilitate și angajare la nivel de knowledge și foarte multă sinceritate profesională. Ar trebui ca el să fie primul lui judecător în ceea ce face.

Ciprian Bădălan: Mimetismul cred că este mai degrabă arma celor ce nu sunt în fruntea plutonului, atât în business, cât și în design. Și cred că e normal să existe. La fel cum e normal să existe exemplul celor care, cu mult curaj și intuiție, conduc plutonul. Și da, sunt multe lucruri de învățat de la aceștia. Personal, cred că fiecare problemă apare într-un context unic și, implicit, necesită o soluție personalizată. În plus, ce farmec poate avea să re-”creezi” ceva ce a creat deja altcineva? Ce satisfacție poți avea din asta?

Ce părere aveți de invazia de imagini pe Pinterest, Instagram, bloguri etc. care par să creeze o revoluție în cultura vizuală a clienților serviciilor de design?

Adrian Stănculeț: Îmi aduc aminte de perioada când practicam documentarea din cărți și reviste de specialitate pe care le procurai destul de greu din afară. A urmat perioada internetului, unde era o artă să găsești cultură vizuală de calitate. Ce se întâmplă acum cred că ne simplifică într-un fel viața, nu atât prin prisma accesului ușor la informație, cât și prin faptul că educă vizual și estetic publicul și clienții.

Ciprian Bădălan: Cu cât mai mult, cu atât mai bine. Noi am încercat întotdeauna să oferim soluții care să alimenteze această sete pentru design de calitate. Ne bucurăm să ni se ridice mingea la fileu. În sfârșit, putem să privim înainte.

Cristian Kit Paul: Ca designeri, noi trăim de 25 de ani în revoluția asta. Suntem bucuroși să o putem împărtăși cu publicul larg.