Alternative pentru pensie

În timp ce edificiul pensiilor așa cum le știm pare să se clatine din cauza presiunii exercitate asupra celor trei piloni, e momentul să analizăm alternativele. Mugur Popescu, analist financiar și vicepreședinte al CFA România, ne-a răspuns la cinci întrebări pe care trebuie să și le pună cei care sunt în căutarea unei alternative la pensia de la stat.

Când încep  să economisesc pentru pensie?

Pensia este ultimul lucru pe care îl ai în minte la 20 de ani. Cu toate acestea, să începi să investești pentru anii de pensie imediat după ce termini școala este o mișcare financiară strălucită, pentru că există un lucru numit compunerea randamentelor. Adică atunci când dobânda generează la rândul ei dobândă, an după an. În cazul investițiilor se folosește noțiunea de randament în loc de dobândă, care e valabilă doar la instrumentele cu venit fix. De exemplu, dacă economisești pentru anii de pensie câte 1.200 de lei pe an (100 lei/lună) de când ai 25 de ani și investești la un randament de 5% pe an timp de 30 de ani până ajungi la 65 de ani, ai strâns 79.727 lei. Deci o investiție de 1.200 de lei pe an s-a transformat în 79.727 de lei. Dacă nu economisești nimic până la 35 de ani și începi să economisești o sumă dublă de 2.400 lei/an (200 lei/lună) de la 35 de ani, când ajungi la 65 de ani vei avea doar 79.358 lei. Deci investești anual de două ori mai mult pe an, dar ajungi să ai mai puțini bani decât în primul caz. Concluzia e cu cât începi mai devreme să investești, cu atât poți beneficia de efectul de compunere.

În ce să investesc?

Bună întrebare. Deși sunt milioane de cărți pe această temă, nu este atât de sofisticat. Există trei tipuri principale de investiții sau clase de active: acțiuni, obligațiuni și cash. Poți investi în acțiuni și obligațiuni în două feluri: cumpărând instrumente individual sau investind într-un fond mutual sau un fond de pensii facultative Pilon III. Fondul este la modul simplu o colecție de acțiuni și obligațiuni și depozite. Unii oameni investesc și în așa-numitele „active reale”, cum ar fi active imobiliare sau aur, dar personal nu aș considera că sunt alternative potrivite pentru investitorul mediu.

Care este cea mai bună alocare  la vârstă mea?

O veche regulă de bază a fost aceea că ar trebui să scazi vârsta din 100 de ani – și acesta este procentul portofoliului pe care trebuie să-l păstrați în acțiuni. De exemplu, dacă aveți 30 de ani, trebuie să păstrați 70% din portofoliul dvs. în acțiuni. Dacă aveți 70 de ani, trebuie să păstrați 30% din portofoliul dvs. în acțiuni. Cu toate acestea, cum oamenii trăiesc mai mult mai recent, mulți planificatori financiari recomandă ca regula să fie mai apropiată de 110 sau 120 minus vârsta. Știu, pare o pondere foarte mare investită în acțiuni pentru cei mai mulți români, care sunt mai puțin obișnuiți cu aceste instrumente. Acțiunile au un potențial de randament mare și riscuri mai mari, pe care însă le poți asuma mai ales când ești tânăr. Din păcate, în România există un deficit de economii personale și acestea se investesc în mare parte suboptimal în conturi curente și depozite bancare. Depozitele bancare au risc minim, dar și randamentul este doar 0-2% la acest moment.

Va fi suficientă pensia de stat?

În prezent, Pilonul I de pensii înregistrează un deficit considerabil (chiar și înglobând sumele transferate către Pilonul II), iar bugetul se balansează din alte taxe și impozite plătite de populație. Având în vedere evoluțiile demografice, pensia de stat (Pilonul I), care se bazează pe redistribuirea taxelor colectate de la viitorii angajați, se estimează că nu va oferi o sumă suficientă pentru a permite un trai decent. Vom primi o sumă care se va numi pensie de stat, însă nu sunt optimist cu privire la valoarea acesteia, având în vedere evoluția demografică. Trei din patru români așteaptă o pensie de peste 500 de euro în momentul retragerii din viața activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România. Deci diferența între așteptările românilor și realitatea curentă este foarte mare, în contextul în care o mare parte dintre adulții activi profesional câștigă, în medie, un venit net de 2.000 de lei pe lună. Același studiu recent mai arată că 35% din respondenți, adică mai bine de o treime, nu economisesc deloc, în timp ce 36% din respondenți pun deoparte mai puțin de 300 de lei pe lună. Numai un sfert din respondenți au declarat că economisesc peste 300 de lei pe lună. Pentru mulți români, Pilonul II de pensii obligatoriu reprezintă singura economie și investiție pe termen lung.

Cât ar trebui să economisesc dacă vreau să mă pensionez sau ca să am o pensie decentă ?

Investițiile personale depind de o grămadă de lucruri, cum ar fi când începeți să investiți, în ce decideți să investiți și când vă decideți să vă retrageți (orizontul de investiții). Dar, ca regulă generală, planificatorii financiari recomandă ca în fiecare an să investești maximul posibil în orice plan de pensionare avantajos din punct de vedere fiscal pentru care sunteți eligibil. De exemplu, în România, investiția într‑unul din fondurile de Pilonul III are un tratament fiscal avantajos. De asemenea, trebuie luat în considerare necesarul de lichidități pe termen scurt și mediu, pentru care pot fi luate în considerate alte investiții mai lichide – fonduri mutuale, acțiuni, obligațiuni sau depozite. Pentru a părăsi activitatea și pentru a menține același standard de viată, ați avea nevoie de active în valoare de 10 până la 20 ori salariul dumneavoastră anual când veți părăsi locul de muncă. O regulă empirică pe care am auzit-o în Marea Britanie este următoarea: dacă vrei să îți păstrezi același venit lunar la pensie, trebuie să ai acumulată o sumă egală cu de 20 de ori suma venitului anual. O persoană care câștigă 2.500 lei pe lună, și vrea să câștige aceiași bani la ieșirea din activitate ar fi trebuit deja să dețină economii de 600.000 lei (2.500 lei x 12 luni x 20). Nu vă speriați, vestea bună este că în general oamenii au cheltuieli mai mici după retragerea din activitate, deci în exemplul nostru, cu 50-65% din această sumă (adică cu active lichide de 300-400.000 lei) și cu o pensie de stat ar putea să fie în suficient. Există numeroase calculatoare în mediul online care ar putea fi utilizate pentru acest calcul personalizat. De asemenea, oamenii dețin și o locuință, care reprezintă un activ relativ valoros, dar nelichid.

În concluzie, e nevoie de mai multă responsabilitate individuală cu privire la investiții, economisire și pensie la orice vârstă. Fiica mea de 15 ani mi-a cerut recent să îi fac și ei un card de debit. Am fost de acord, doar cu condiția să economisească bani în el, nu doar să cheltuie ce primește. Nu cred că a înțeles conceptul încă…

foto: Vali Mirea