An nou, griji vechi

<p> <strong>Calculele de pe hartie privind evolutia economica intra in conflict cu alte calcule, cele electorale, care vor domina statele unite, o buna parte din statele europene si, mai ales, Romania. Toata lumea spera ca rezultatul final sa fie cu plus. </strong></p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Anul 2012 a inceput cu aceleasi incertitudini economice ca si 2011, de care tocmai ne-am despartit. Europa se zbate intre criza datoriilor suverane si cea a euro, America se pregateste de alegeri, pe fondul unui climat economic precar. Asia, exceptand China, trece si ea prin aceleasi dificultati. Statele arabe trec printr-o perioada de framantari politice si sociale. La noi economia stagneaza, cu prognoze nu tocmai pozitive, in timp ce amenintarea vine de la alegerile parlamentare si cele locale.</p> <p>  </p> <p> Primele semne bune ale anului 2012 vin de la Banca Nationala, care a decis in sedinta din 5 ianuarie sa reduca cu 0,25 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara, de la 6% la 5,75% pe an, si sa mentina nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii. Ratele rezervelor constituite de banci sunt in proportie de 20% din pasivele in valuta cu scadente sub doi ani si de 15% la pasivele in lei cu maturitati similare. Scaderea a fost anticipata de mai multi analisti de la noi, consultati de Reuters. Sase din cei 11 economisti s-au asteptat la reducerea dobanzii.</p> <p>  </p> <p> Restul au anticipat ca banca va mentine nivelul de 6%, avand in vedere riscurile din zona euro si leul inca slab. In comunicatul BNR privind reducerea dobanzii de politica monetara, este detaliat si contextual economic al tarii noastre din acest moment. Analiza evolutiilor recente ale indicatorilor macroeconomici atesta consolidarea procesului de dezinflatie, potrivit datelor BNR, rata anuala a inflatiei coborand la nivelul de 3,44% in luna noiembrie 2011 in conditiile unei evolutii favorabile a preturilor volatile, ale disiparii efectului de runda intai al majorarii cotei TVA si ale mentinerii conduitei prudente a politicii monetare.</p> <p>  </p> <p> In acelasi timp, rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustata (calculata prin eliminarea din indicele preturilor de consum a preturilor administrate, a celor volatile si a preturilor tutunului si bauturilor alcoolice) a scazut la 2,64% in luna noiembrie 2011 fata de 4,77% in martie – maximul lui 2011. Pentru ultima luna a anului 2011, evaluarile BNR indica o rata anuala de inflatie in apropierea punctului central al tintei de 3%, in linie cu cele prognozate de banca centrala. Acest fapt reconfirma perspectiva scaderii inflatiei totale, cat si a celei de baza in lunile urmatoare, impreuna cu ajustarea descendenta a anticipatiilor inflationiste.</p> <p>  </p> <p> Comunicatul bancii precizeaza ca perspectivele activitatii economice pe  termen scurt sunt marcate de sporirea incertitudinilor privind cresterea economica la nivel european si mondial, pe fondul inrautatirii apetitului global fata de risc si al accentuarii crizei datoriilor suverane din zona euro. Datele de la BNR arata ca, in pofida unei usoare accelerari in ultimele luni, cresterea in termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, in principal a imprumuturilor in lei, ramane relative modesta, inclusiv pe fondul accentuarii perceptiilor de risc legate de evolutia sectorului bancar european.</p> <p>  </p> <p> Din acest motiv, in conditiile mentinerii incertitudinilor legate de evolutiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preturilor administrate, precum si ale unor preturi volatile, conduita prudenta (in care prudent este esential de retinut) a politicii monetare a Romaniei va consolida perspectivele favorabile convergentei ratei inflatiei la tintele stabilite pe termen mediu prin intermediul ancorarii eficace a anticipatiilor inflationiste, stabilitatea preturilor reprezentand o preconditie a unei cresteri economice sustenabile si de durata.</p> <p>  </p> <p> <strong>ALEGERILE BAT CRIZA</strong></p> <p> Estimarile pentru acest an se anunta in crestere. Singurele derapaje care pot schimba fata economiei la momentul bilantului pentru 2012 sunt alegerile parlamentare si cele locale. Dupa cum stim din ceilalti ani, metehnele politicienilor nostri prevad in planurile de campanie “pomeni” electorale pentru a castiga voturile alegatorilor. De obicei, acestea ridica fondurile cu mult peste cele alocate, astfel ca putem iesi din tintele prevazute de deficit. Singurul arbitru care poate faulta aceste derapaje este acordul preventiv cu FMI/UE/Banca Mondiala, care prevede termene stricte. Un alt element de stabilitate in acest an este dat de Acordul euro, pe care Romania s-a angajat sa-l adopte chiar daca nu face parte din zona euro. Economia romaneasca are la dispozitie in acest an, ca si pana acum, fondurile europene, care pot ridica consolidarea starii generale a Romaniei.</p> <p>  </p> <p> Acesta este de fapt unul din obiectivele guvernului pentru acest an, care vrea sa atraga 7 miliarde de euro, care reprezinta o rata de absorbtie de 20%, mult peste cea actuala. Daca BNR a venit cu date generale legate de mersul economiei, primele cifre privind evolutia economiei in 2011 si anticiparile pentru acest an au venit de la premierul Boc. Potrivit acestuia, Romania a inregistrat in 2011 o crestere economica de aproape 2% si s-a incadrat in tinta deficitului bugetar de maximum 4,4% din PIB. Prognoza de crestere pentru acest an este de 1,5%, iar pentru 2013, de circa 2%. Daca prognoza economica a autoritatilor romane si a institutiilor internationale financiare cu care avem acord este una realista se va vedea  la sfarsitul acestui an. Exista insa si agentii care au o prognoza mult mai optimista decat cea facuta de  Bucuresti.</p> <p>  </p> <p> Moody’s estimeaza ca PIB-ul Romaniei va creste cu 2,2% in acest an. Prognoza are la baza accelerarea absorbtiei fondurilor europene si o inflatie in tinta BNR de 3%, care ar duce la conditii si mai relaxate pentru politica monetara. Conditiile mai relaxate ar putea duce intr-un final la reluarea creditarii, chiar daca temperata, dar ar putea fi reluat consumul, in special in cazul companiilor. Agentia noteaza ca situatia economica incerta din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, afecteaza perspectivele de crestere economica ale Romaniei pe canalul exporturilor. Absorbtia mai rapida a fondurilor structurale, dar si crestere investitiilor interne ar echilibra balanta scaderii exporturilor si ar duce la o crestere economica de peste 2% in acest an.</p> <p>  </p> <p> In prezent, Moody’s atribuie Romaniei ratingul Baa3, cu perspectiva stabila, sprijinit de nivelul relativ redus al datoriei de stat fata de PIB, accesul la finantare externa si perspectiva promitatoare de crestere economica pe termen mediu, care compenseaza pentru veniturile reduse ale populatiei fata de alte tari din regiune, deficitul mare al balantei dintre economii si investitii, presiunile fiscale persistente si performantele proaste ale investitiilor publice si companiilor de stat. Astfel incat, in acest moment, Romania are o situatie relativ stabile pentru 2012, chiar cu perspective reale de crestere economica. Desigur, nu toate masurile economice positive ajung sa se vada in portofelul romanului, insa este esentiala cresterea PIB pentru o dezvoltare economica solida, astfel incat sa ajungem la crestere economica micro, la nivel individual.</p> <p>  </p> <p> Acordul preventiv cu FMI ne ajuta sa ducem la capat reformele incepute in ultimii ani, pentru a evita situatii grave ca ale vecinilor nostri din Ungaria. Fondurile europene si continuarea tuturor programelor care ajuta la consolidarea economiei romanesti ar trebui sa duca la o crestere economica pozitiva solida, care sa ne ajute sa ne dezvoltam organic pe viitor.</p> <p>  </p> <p> <strong>DE LA VOT VINE RECESIUNEA</strong></p> <p> Nu numai Romania are de infruntat "pericolul" alegerilor, ci si alte state. Si daca la noi pericolul este de  agravare a deficitului, prin alocarea de fonduri bugetare si extrabugetare pentru campaniile electorale, in alte state acest obicei nu este la acelasi nivel sau se manifesta altfel. SUA, Franta, Rusia, China sunt doar cateva dintre marile puteri care schimba in acest an presedintele. Cei mai mari adversari ai liderilor care s-au inscris in cursele electorale nu sunt contracandidatii, ci criza economica, care domina  latformele politice, avand in  vedere ca in toata lumea alegatorii se confrunta cu probleme economice.</p> <p>  </p> <p> O  alta preocupare, extrem de  ingrijoratoare pentru guvernele marilor puteri economice, este refinantarea datoriilor. Cele mai mari economii ale lumii, tarile G7 si BRIC, au de refinantat in acest an 7.400 miliarde de dolari in contul obligatiunilor si titlurilor de stat pe cale sa ajunga la maturitate, iar cele mai multe se vor confrunta cu cresterea costurilor de finantare. Japonia conduce topul, cu peste 3.000 de miliarde de dolari, urmata de SUA, cu 2.800 de miliarde de dolari. Daca la aceste sume calculam si platile aferente dobanzilor, atunci suma de refinantat pentru 2012 este de peste 8.000 de miliarde de dolari. In topul datornicilor apar Italia (428 miliarde dolari), Franta (367 miliarde), Germania (285 miliarde), Canada (221 miliarde), Brazilia (169 miliarde), Marea Britanie (165 miliarde), China (121 miliarde), India (57 miliarde) si Rusia (13 miliarde dolari).</p> <p>  </p> <p> Cel putin sapte dintre statele enumerate vor inregistra in acest an cresterea costurilor de finantare, deoarece climatul economic mondial este deteriorat, iar investitorii vor cere mai multi bani pentru a imprumuta tari cu datorii mari, care sunt greu de refinantat.</p> <p>  </p> <p> Dat fiind contextul, FMI a redus prognoza de crestere economica mondiala de la 4,5% la 4% pentru acest an, criza datoriilor de stat fiind prima cauza a acestei scaderi. Pe de alta parte, nici America nu sta mai bine, pentru ca deficitul bugetar este de peste 1.000 de miliarde de dolari, iar piata imobiliara din China nu mai beneficiaza de acelasi boom ca in ultimii ani. Statele lumii vor intra intr-o competitie acerba pentru a atrage investitori care sa le asigure fondurile de refinantare, in timp ce de cealalta parte agentiile de rating vor urmari toate  evenimentele pentru ca vor da verdicte care influenteaza deciziile financiare.</p> <p>  </p> <p> Cele mai mari costuri de finantare sunt in acest moment in cazul tarilor din Europa, ca urmare a crizei din zona euro. Europa nu este oficial in recesiune, dar majoritatea analistilor considera ca o contractie economica este inevitabila. Mario Draghi,  presedintele Bancii Centrale Europene, a admis aceasta posibilitate in noiembrie. Primele intalniri dintre Merkel si Sarkozy sunt prognozate pentru a doua saptamana din ianuarie, pentru a duce la capat planul de reforma al crizei datoriilor de stat din Europa si a zonei euro. Toata lumea asteapta cu interes aceste intalniri, caci ele sunt motorul care in acest moment impinge vointa politica a intregii Europe. Si de altfel de ele depinde si viitorul euro.</p>