Atelierul de fapte bune

Utilizăm anual 5 trilioane de pungi de plastic, 160.000 pe secundă, potrivit theworldcounts.com. Puse una lângă cealaltă, aceste pungi pot înconjura Pământul de 7 ori la fiecare oră. O persoană folosește o pungă de plastic în medie pentru 12 minute, iar energia consumată pentru a produce 14 pungi este suficientă pentru a genera combustibil pentru o mașină pentru aproape 2 km. Tocmai oferirea unei alternative la punga de plastic este ideea de la care a pornit Atelierul de Pânză.

Atelierul de Pânză fost construit ca o afacere socială (cu componentă de mediu, dar și socială) a cărei principală activitate este să genereze veniturile necesare pentru autosusținere doar din activitatea economică derulată, având ca obiectiv pe termen lung obținerea autonomiei financiare și susținerea altor proiecte ale organizației din surplusul obținut. Atelierul funcționează ca un SRL al cărui unic acționar este ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă.

Atelierul de Pânză este o întreprindere socială, ce desfășoară activitate economică pentru a putea susține misiunea de mediu și pe cea socială: găsirea unei alternative la pungile din plastic, utilizând materiale textile prelucrate cât mai puțin posibil. Atelierul este un exemplu concret în ceea ce privește producția și consumul durabil, dar și crearea unor locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.

În prezent, produsele sunt achiziționate de companii, care le personalizează pentru diferite evenimente și ocazii, dar sunt disponibile și pentru consumatorii individuali, care fie pot comanda direct pe site, fie le pot achiziționa din câteva magazine ale partenerilor sau ale organizațiilor cu profil similar (MioBio, Made4U, Cuib – Iași, Ambasada – Timișoara, Cărturești).

“Dacă o sacoșă de bumbac înlocuiește alte trei sacoșe din plastic pe care le-am cumpăra săptămânal, aceasta înseamnă că am scos din circuit și înlocuit peste 23 milioane de pungi de plastic”, spune Doris Stroiescu, manager Atelierul de Pânză.

Din 2009 și până la sfârșitul anului 2016, atelierul a produs mai mult de 150.000 de sacoșe de panză, ceea ce înseamnă înlocuirea a 24,4 milioane de pungi de plastic (dacă se consideră că o sacoșă de bumbac înlocuiește 3 pungi de plastic pe săptămână).

“Atelierul de Pânză este un proiect creat de ViitorPlus, care a debutat în 2009 cu un minim de investiții (5.000 de dolari obținuți ca grant), cu multe mașini de cusut donate și mult entuziasm. Ne-am dezvoltat în timp, astfel că astăzi avem 11 angajați, din care 5 persoane cu dizabilități diverse”, spune Doris Stroiescu, manager al Atelierului de Pânză.

Responsabilitățile angajaților cu dizabilități sunt diverse, adaptate la posibilitățile acestora – unii sunt implicați direct în activitatea de producție a sacoșelor (croitori), alții fac partea de etichetare sau chiar livrare a acestora. “Am fost acreditați ca unitate protejată (companie în care minimum 30% din angajați sunt persoane cu dizabilități) în 2011 și, în ciuda dificultăților recent apărute din cauza cărora nu mai avem nicio facilitate că unitate protejată, ne-am propus să facem toate eforturile să păstrăm locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități”, spune Doris Stroiescu, adăugând că cea mai mare mândrie este faptul că atelierul a reușit să integreze și persoane cu dizabilități, care au învățat practic de la zero meseria de croitor.

Le-au fost alături mulți ani cei de la NESsT România, care i-au inclus în portofoliul de afaceri sociale pe care le-au sprijinit și care le-au oferit consultanță și mentorat în ultimii cinci ani, beneficiind totodată, în perioada de incubare, și de granturile oferite de către aceștia (în jur de 5.000 de dolari pe an).

De-abia în anul 2014 Atelierul a reușit să obțină sustenabilitatea financiară și să se poată autosusține. Nu generează încă profit pentru organizație, deoarece de la an la an Atelierul de Pânză și-a mărit capacitatea. De-a lungul timpului, 26 de persoane cu diverse probleme sociale au lucrat în cadrul atelierului, o parte dintre acestea fiind reintegrate pe piața muncii.

Din punctul de vedere al impactului de mediu, până în acest moment în Atelierul de Pânză au fost produse mai bine de 150.000 de sacoșe de bumbac neînălbit, nevopsit și netratat, achiziționat din România.

“Așa cum am estimat noi, dacă o sacoșă de bumbac înlocuiește alte trei sacoșe din plastic pe care le-am cumpăra săptămânal, aceasta înseamnă că am scos din circuit și înlocuit peste 23 milioane de pungi de plastic, o cifră care ne poate da dimensiunea impactului nostru de mediu”, subliniază Doris Stroiescu.

În ultimii ani, un alt obiectiv al atelierului a fost dezvoltarea unei linii de producții distincte în care să fie prelucrate deșeuri textile. Anul trecut au fost prelucrate 208 kg de deșeuri textile, 3% din cantitatea totală de materie primă prelucrată în atelier, iar obiectivul este ca până în 2020 jumătate dintre produsele fabricate în Atelierul de Pânză să fie reprezentate de articole realizate din deșeuri textile (penare, ghiozdănele, genți de laptop, coperți de carte etc).

Doris Stroiescu spune că atunci când te ocupi de un business social, greutățile și responsabilitățile par să se dubleze comparativ cu o afacere obișnuită. Angajații cu dizabilități sau probleme sociale au nevoi specifice, distincte și productivitate limitată, iar integrarea acestora în cadrul echipei este o provocare în sine în acest context. Costurile operaționale sunt astfel mai mari comparativ cu o afacere normală. Pe de altă parte, ca orice alt business, este nevoie să livrezi calitate și să rămâi aliniat la piața concurențială în ceea ce privește prețul produselor pe care le realizezi. Socialul nu va justifica niciodată o calitate slabă a produselor, pentru că în ultimă instanță clienții cumpără produsele tale și nu povestea din spatele acestora. Satisfacția de a duce proiectul mai departe an după an timp de opt ani este însă extraordinară. Businessurile își ating potențialul maxim atunci când își împart succesul cu societatea, iar în cazul Atelierului de Pânză, deși are statut de SRL, unicul acționar este ONG-ul ViitorPlus, astfel că  orice surplus ar rezulta din activitate ar fi direcționat către susținerea activității ONG-ului, către zona educațională și de mediu. “În ViitorPlus derulăm proiecte educaționale de mediu la nivel național și facem împăduriri în zonele cu deficit accentuat de păduri, cum este zona de sud-est a României. Pe de altă parte, țințând cont de faptul că suntem unitate protejată și lucrăm cu persoane cu dizabilități (…) cred că misiunea noastră socială de a asigura locuri de muncă persoanelor cu dizabilități (un număr limitat, e adevărat, dar important pentru cei cu care lucrăm și familiile lor) este pe deplin realizată”, explică Doris Stroiescu.