Atenție, cresc dobânzile!

Banca Națională a României (BNR) a identificat cinci riscuri sistemice la adresa stabilității financiare: deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente; tensionarea echilibrelor macroeconomice; creşterea îndatorării populaţiei atât prin canalul băncilor, cât şi al IFN; disciplina scăzută de plată în economie, vulnerabilități în bilanțul firmelor; accelerarea creșterii preţurilor imobiliare.

BNR nu a identificat nici un risc sistemic sever, dar o combinație între riscurile identificate poate induce un risc sever, în condiții de piață nefavorabile. Principalul risc, notat ca ridicat, este cel al deteriorării încrederii investitorilor în economiile emergente, care înseamnă riscul de creștere a dobânzilor la finanțările externe. Acest risc a început să se materializeze și vine în contextul în care echilibrele macroeconomice din România sunt tensionate, a explicat viceguvernatorul Liviu Voinea, la prezentarea Raportului asupra stabilității financiare.

“Atât tensionarea echilibrelor macroeconomice cât și creșterea îndatorării populației reprezintă riscuri în creștere la adresa stabilității financiare a țării, în mod special în contextul schimbării sentimentului pieței internaționale față de economiile emergente, reflectat prin prima de risc”, a explicat oficialul BNR. Liviu Voinea a precizat că aceste evoluții pot fi contrabalansate de un mediu intern stabil și predictibil, dar pot fi și accentuate de o stare de incertitudine determinată de schimbări majore, insuficient pregătite și explicate, în mixul de politici publice.

“Stabilitatea financiară a rămas solidă, dar observăm menținerea sau acumularea unor vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte apariția unor presiuni în direcția creșterii primei de risc pentru economiile emergente, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne prin derapaje și incertitudini în politica fiscal-bugetară și creşterea îndatorării populaţiei– riscurile fiind amplificate de corelația acestor factori”, Liviu Voinea, viceguvernator BNR.

Un alt risc sistemic identificat îl reprezintă disciplina scăzută de plată din economie, care se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat. Aceasta contribuie la adâncirea vulnerabilităților care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei.

Un risc de intensitate mai scăzută, dar legat de creșterea îndatorării populației, se referă la prețurile bunurilor imobiliare. Accelerarea creșterii preţurilor imobiliare reprezintă în continuare un risc pentru sectorul bancar, în contextul în care expunerile instituţiilor de credit în legătură cu piaţa imobiliară sunt substanţiale.

Cele cinci riscuri pot fi adâncite, pe viitor, de o eventuală decelerare a creșterii economice, care va ridica și problema următorului motor de creștere economică, după ce motorul consumului intern va încetini a arătat Liviu Voinea.

Viceguvernatorul a arătat că românii ar fi mai bine protejați, pe termen mediu, dacă ar solicita băncilor în mai mare măsura încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă.

“Devine din ce în ce mai clar că era dobânzilor joase se apropie de sfârșit. Economiile emergente sunt de obicei afectate când cresc dobânzile în economiile dezvoltate, și este esențial ca astfel de episoade să le găsească în bună ordine internă”, a spus Liviu Voinea, adăugând că tocmai de aceea este preocupantă tensionarea echilibrelor macroeconomice în România.