Attila Kim: trebuie sa ne construim increderea in noi

Pana pe data de 14 decembrie se mai pot face inscrieri la Urbaniada, dupa aceea va incepe perioada de jurizare, urmand ca lista finala a castigatorilor sa fie anuntata pana pe 1 martie 2016, iar proiectele castigatoare vor fi implementate pana la 1 noiembrie 2016. Arhitectul Attlia Kim este unul din membrii juriului. Iata ce asteptari are si ce proiecte spera sa jurizeze. In plus, povesteste si despre ce-i place, dar si ce nu-i place in Bucuresti.    

Urbaniada este o competitie publica, initiata de catre ING Bank si The Institute deschisa arhitectilor, urbanistilor, publicitarilor sau membrilor ONG-urilor care au in plan proiecte de arhitectura, urbanism sau interventii publice. Se cauta proiecte ce au impact asupra unor comunitati mai mari, specifice marilor orase, cu o populatie minima de 100.000 de locuitori. Finantarea totala acordata de ING Bank este de 250.000 de euro. Valoarea unui premiu variaza intre 15.000 si 100.000 de euro.

Attila Kim  (2)

Attlia Kim, arhitect

Ce proiecte speri sa jurizezi?

Proiecte care descopera solutii reale pentru probleme tangibile si care implica toti actorii vietii urbane, atat in analiza situatiei cat si in cautarea si implementarea solutiilor. Mi-ar placea sa intalnim proiecte care fac abstractie de neajunsurile contextului si propun rezolvari firesti si posibile, abordari intalnite in oricare dintre orasele la care privim cu admiratie. Sper sa avem parte de proiecte ingenioase, cu o abordare proaspata, dar si cu doza necesara de realism. Mi-ar placea sa vad proiecte curajoase, care nu tin cont de regulile prestabilite sau de preconceptii.

De ce crezi ca este nevoie de competitii de genul Urbaniada si ce impact consideri ca pot avea asupra spatiului public romanesc?

Lucrul care vreau sa se intample in urma acestei competitii este sa ne creasca increderea in propriile valori. Trebuie sa ne construim increderea in noi. Sa intelegem ca exista multe aspecte valoroase in spatiul si in viata urbana romaneasca. Sa acceptam ca e nevoie de timp si de o gandire programatica, de ansamblu cu o strategie bine pusa la punct, in urma carora sa obtinem acele orase care sunt prietenoase cu locuitorii lor, cu un ritm de viata placut si un echilibru sustenabil.

Cum speri sa se schimbe arhitectura urbana romaneasca pe viitor?

Sper sa ajunga sa aibe o atitudine mai prietenoasa fata de pietoni. Eu merg pe jos si pentru mine toate zonele pietonale sunt o bucurie. De fiecare data cand mai apare cate una simt ca orasul incepe sa respire. Traim intr-un oras din care lumea pleaca in weekend. As vrea ca macar sa raspundem la intrebarea ”Ce ar trebui sa ne ofere acest oras ca sa asteptam cu nerabdare sa vina weekendul pentru a-l petrece aici?”

Ce iti place cel mai mult in Bucuresti? Care este locul tau preferat din Bucuresti?

Cel mai mult cred ca apreciez diversitatea tesuturilor existente si suprapunerile diverselor perioade arhitecturale si istorice. Bucuresti este unul dintre putinele locuri in care pe acelasi bulevard poti sa intalnesti coexistand cladiri moderniste, cladiri de anii 60′-70′ si constructii contemporane, tocmai de aceea unul dintre locurile care ma imbie este Calea Victoriei. Sunt multe insa colturile de oras in care ma regasesc si care imi trezesc diverse trairi. Spre exemplu unul dintre ele este tersa de la MNAC, de unde ai o privire panoramica asupra orasului si unde, daca stai jos, dincolo de parapetul inalt nu mai vezi decat cerul, e o senzatie unica.

Ce nu iti place in Bucuresti si ai vrea sa schimbi daca ai putea?

Cred ca lucrul care imi displace cel mai tare in Bucuresti este atitudinea negativa a multor locuitori fata de oras. Nemultumirea si frustrarile care se aduna, se compacteaza si se sedimenteaza si uneori ne fac sa privim cu negativism orasul, lucru care duce la o incarcare negativa. Uneori pierdem din vedere aspectele pozitive, trec pe langa noi toate acele locuri, momente, evenimente care ne fac viata mai frumoasa. Cred ca e o chestiune de viziune, care, incet, incet, se va schimba, vom intelege si vom ajunge sa apreciem acest tesut eterogen, un mix de creativitate si energie care este Bucurestiul.

 

Din juriul Urbaniada, fac parte si Adrian Soare (Arhitect-Partener – SYAA), Andrei Serbescu (Arhitect-Partener ADN BA), Bogdan Iancu (Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Stiinte Politice – SNSPA), Mircea Toma (Presedinte ActiveWatch), Oana Preda (Director Executiv CeRe), Rudolf Grӓf (Arhitect-Partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (arhitect, antreprenor si co-initiator Rowmania) si Vera Marin (Arhitect urbanist, presedinte al Asociatiei pentru Tranzitie Urbana din Romania).