Bani de dat, pe investitii

Investitiile au devenit cel mai bun barometru al bogatiei si productivitatii unei tari. Romania poate avea din acest punct de vedere mai multe sanse daca stie sa investeasca cu cap banii care vin in tara, atat de la investitori straini, cat si din fonduri europene. Este nevoie doar de vointa si competenta.

 Scaderea a fost cuvantul de ordine pentru investitiile realizate in economia nationala in primul semestru din acest an, care au fost mai mici cu 9,1% fata de aceeasi perioada din 2013, potrivit Institutului National de Statistica (INS). Problema principala pentru Romania este cheltuirea inteligenta a banilor, realizarea de investitii care sa aiba un impact pozitiv si un efect de bulgare de zapada in economie.

O sansa pe care Romania o rateaza este folosirea banilor europeni, o sursa extrem de importanta de venituri, care, cheltuite cum trebuie, pot crea un avantaj competitiv al tarii noastre. Potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, Romania are o rata de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune de 39,96% (aproximativ 7,677 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate in exercitiul bugetar 2007-2013.

Parlamentul European ne-a mai dat o sansa de a cheltui bani din finantarea programata pentru 2007-2013 pana la sfarsitul anului 2015. Desigur, prea multe nu mai putem face pentru acest exercitiu bugetar, insa am putea sa invatam lectiile pentru urmatoarea transa, 2014-2020. In perioada de programare urmatoare, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

Unde nu-i cap…

Desi avem la dispozitie o alocare financiara pentru 2014-2020 mai mare decat in actuala perioada de finantare, dispunem de cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor in cadrul politicii de coeziune UE, potrivit unui raport al Erste Bank. Analiza se refera la sase state din Europa Centrala si de Est, respectiv Romania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croatia. Fondurile europene totale alocate pentru cele sase tari in programul de finantare europeana pentru perioada 2014-2020 se ridica la 167,1 miliarde euro. Slovacia conduce detasat din acest punct de vedere, cu 369 euro pe cap de locuitor pe an, urmata de Ungaria, cu 316 euro, Cehia, 299 euro, Croatia, 289 euro, respectiv Polonia, cu 288 euro, fata de 164 euro pe an in cazul Romaniei.

Asta in conditiile in care, potrivit estimarilor Fondului Monetar International (FMI), Romania a inregistrat in 2013 un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, fata de 18.868 dolari in cazul Cehiei, 17.929 dolari in Slovacia, 13.333 dolari in Polonia, 13.312 dolari in Croatia, respectiv 13.171 dolari in Ungaria.

Romania figureaza in raportul Erste Bank cu cele mai reduse fonduri europene alocate pentru sectorul educatiei, cercetarii si dezvoltarii: mai putin de 8% din finantarea totala disponibila pentru perioada 2014-2020. Situatia este similara Ungariei, cu o alocare de sub 10%, fata de 20% in Cehia, 15% in Polonia, respectiv 14,5% in Slovacia.

Daca in perioada 2007-2013 Romania a inregistrat cea mai scazuta rata de utilizare a fondurilor europene (37,8%), Polonia a reusit sa utilizeze peste doua treimi din fondurile UE pentru perioada 2007-2013, cu un procentaj de 67,9%, urmata de Ungaria (59,3%), Slovacia (52,6%) si Cehia (51,1%). “Bilantul slab al Romaniei in ceea ce priveste rata de absorbtie a fondurilor europene ar putea fi determinat de lipsa experientei si de slaba performanta a administratiei publice”, se arata in raport. Analistii de la Erste considera ca birocratia excesiva reprezinta principalul obstacol care impiedica imbunatatirea ratelor de absorbtie a fondurilor europene pentru statele din regiune.

Desi statele cele mai sarace ale UE ar trebui sa fie principalii beneficiari ai fondurilor structurale si de investitii, sumele alocate pentru Romania si Bulgaria, cele mai slab dezvoltate economii din UE, sunt “mai mici decat ar fi trebuit”, se spune in raport. Pentru a ajunge la un nivel suficient al subventiilor, cele doua tari vor beneficia de asistenta financiara prin intermediul altor programe europene, cum ar fi Politica Agricola Comuna, noteaza Erste. Institutia considera ca executivul UE, Comisia Europeana, ar trebui sa comunice in mod regulat evolutia acestui indicator. “Pentru a motiva tarile din Europa Centrala si de Est sa valorifice pe deplin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, Comisia Europeana ar trebui sa inceapa sa le supuna «oprobriului public». Desi colecteaza toate informatiile relevante privind ratele de absorbtie ale fiecarui stat membru, Comisia Europeana nu merge mai departe cu publicarea acestor rezultate in mod regulat”, se arata in raport.

Daca ar ajunge la o rata de absorbtie de 90% in perioada 2014-2020, Romania si-ar consolida cresterea economica cu 0,8 puncte procentuale pe an, cel mai ridicat potential din regiune, fata de 0,7 puncte in cazul Ungariei, 0,6 puncte pentru Croatia, 0,5 in Polonia si Slovacia, respectiv 0,3 puncte in cazul Cehiei, estimeaza analistii de la Erste. Daca vom avea stabilitate politica si o mai buna intelegere de catre politicieni a interesului national, si nu al celui de partid sau personal, atunci lucrurile vor sta asa cum prognozeaza raportul Erste.

De la teorie la practica

Cum vad, insa, problema specialistii care lucreaza efectiv zi de zi cu fondurile europene, cu beneficiarii si cu autoritatile de management? Valentin Boldeiu, coordonator fonduri UE la UniCredit Tiriac Bank, are anumite propuneri pentru maximizarea ratei de absorbtie pentru perioada de programare 2007-2013. El considera ca, avand in vedere caracterul critic si imediat al imbunatatirii capacitatii de absorbtie pana la sfarsitul perioadei de implementare aferente exercitiului bugetar 2007 – 2013, parghia administrativ-legislativa ar putea fi folosita pentru mai multe masuri. Una ar fi consolidarea centrului de decizie coerenta la nivelul Ministerului Fondurilor Europene atat in aval (autoritati de management / organisme intermediare), cat si in amonte (relatia cu Comisia Europeana).

Apoi, e necesara fluidizarea procesului de alocare a fondurilor bugetare la nivelul Ministerului Finantelor Publice catre autoritatile de management pentru asigurarea decontarii sumelor nerambursabilein termenul legal maxim de 45 de zile. In contextul tintirii de catre autoritatile statului roman a unei rate de absorbtie de 80%, se poate lua in considerare o schema de sanctionare aplicabila autoritatilor de management pentru intarzieri/depasiri ale termenelor de plata asumate, dar si implementarea in cadrul autoritatilor de management a unui plan de masuri speciale de monitorizare (de tip “early warning”) pentru determinarea tuturor contractelor intarziate, cu indicatorii redusi de realizare (intre 0 – 30%), cu sase luni inainte de termenul asumat de implementare si solicitarea dovezii capacitatii financiare de implementare prin contracte de credit semnate cu institutii bancare. O alta masura ar trebui sa vizeze eficientizarea procesului de alocare prin eliberarea / deblocarea de fonduri din contracte intarziate si realocare in programe / axe / masuri / instrumente financiare cu grad ridicat de absorbtie si perioada de implementare de maximum 10-12 luni (inclusiv prin rezilieri operative de contracte blocate).

Estimarea UniCredit Tiriac Bank emisa la inceputului anului 2014 cu privire la nivelul ratei de absorbtie la finele anului 2015 a fost de 78%, parand, la acea vreme, poate prea optimista. Estimarea autoritatilor, reiterata zilele acestea de ministrul Teodorovici, este de 80%. La nivelul lunii octombrie 2014, platile (rambursari si prefinantare) catre beneficiari efectuate de statul roman totalizeaza circa 10 miliarde de euro. Din aceasta valoare, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), contributia UE a insumat aproximativ 9 miliarde euro, respectiv 46,46% din alocarea 2007-2013.

Plecand de la o rata de absorbtie curenta de 39,96% aferenta instrumentelor structurale comunicata la data de 17 octombrie de oficialitatile romane, in cazul unei rate tinta de absorbtie de 80%, Romania ar trebui sa deconteze in relatia cu Comisia Europeana inca aproximativ 11 miliarde euro. “In caz contrar, fara cresteri semnificative si imediate ale cadentei actuale in ceea ce priveste efectuarea platilor catre beneficiari si transmiterea cererilor de plata la Bruxelles pana la finele anului curent, precum si fara mentinerea unui ritm accelerat si prioritar al alocarilor resurselor bugetare nationale pentru implementarea proiectelor pe tot parcursul anului 2015, nu putem prevede o rata a absorbtiei care sa depaseasca semnificativ 65-70%”, spune Valentin Boldeiu.

Referitor la estimarile legate de gradul de absorbtie, putem spune ca tot ce depaseste 12-13 miliarde de euro din cele aproape 20 alocate reprezinta o reflectare a unei situatii bune. De la 14-15 miliarde in sus este foarte bine. Avand in vedere ca rate de absorbtie apropiate de 100% nu sunt ceva comun in UE, tinta propusa de autoritatile romane de 80% este totusi una ambitioasa. Oficialul de la UniCredit spune ca asteapta cu interes materializarea cererilor de rambursare estimate a fi transmise la Comisie in ultimele doua luni ale anului, se uita cu optimism la tinta de 50% a gradului de absorbtie tintita de autoritati pentru decembrie 2014 si asteapta confirmarea cresterii semnificative a ratei absorbtiei inregistrata in 2013. In ceea ce priveste tendinta anului 2014, nivelul de pana acum este considerat nesatisfacator, putand exista, in acelasi timp, premise pentru a recupera deficienta spre sfarsitului anului pe masura ce beneficiarii ale caror contracte de finantare au fost semnate in 2012-2013 vor transmite cererile de rambursare catre autoritati in cadrul proiectelor.

Posibilitatile de atingere a unei rate de absorbtie cat mai ridicate sunt direct legate de impulsionarea implementarii proiectelor desfasurate de beneficiari publici (de la autoritati publice locale si pana la companii nationale/autoritati centrale), precum si de flexibilizarea alocarilor bugetare pentru derularea platilor in cadrul proiectelor. O alta solutie pe termen scurt se refera la gasirea unor solutii de garantare a creditelor pentru ONG-uri, GAL-uri (Grupuri de Actiune Locala) si OUAI-uri (Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii), eventual crearea unei scheme de garantare dedicate acestor tipuri de beneficiari de fonduri europene. |n prezent, accesul la creditare pentru aceste categorii de beneficiari este foarte ingreunat, in special din lipsa garantiilor. “Noi am facut o estimare in care aratam ca speram sa depasim 55% rata de absorbtie la sfarsitul anului. Momentan ne apropiem de 40%, vorbind despre instrumente structurale, fara agricultura si pescuit”, arata Valentin Boldeiu.

Proiectele viabile au beneficiat tot timpul de interes si au facut obiectul competitiei bancare. UniCredit Tiriac Bank este foarte activa in sprijinirea si cofinantarea acestora, cu concentrare pe segmentul beneficiarilor privati. “In primul an de implicare a UniCredit Tiriac Bank in finantarea proiectelor cu fonduri europene (2009), valoarea facilitatilor de credit era de 27 milioane de euro, ajungand ca in august 2014 sa depasim, cumulat, 800 milioane de euro valoare facilitati aprobate, inclusiv credite aprobate pentru emiterea scrisorilor de confort solicitate de autoritati la depunerea sau contractarea proiectelor cu finantare nerambursabila”, mai spune Valentin Boldeiu.

Aditional, in ceea ce priveste garantia JEREMIE, initiativa finantata in Romania prin POS CCE, din resurse financiare provenind de la Fondul European de Dezvoltare Regionala, banca are alocate 87,5 milioane de euro. Pe JEREMIE, finantarile au evoluat foarte bine anul acesta – au crescut de la 40% la finalul anului 2013 la aproximativ 80% rata de alocare in prezent, oficialul bancii sperand ca pana la finalul anului sa ajunga la 100%.

Referitor la noua perioada de programare 2014 – 2020, exista si un un minus semnificativ: daca in perioada anterioara de programare mediul privat a beneficiat de fonduri de aproximativ 20% din totalul instrumentelor structurale alocate, acum ele au fost reduse la circa 10%, adica in jur de 3 miliarde de euro ce pot fi accesati direct de beneficiari privati. Vecinii nostri din Ungaria, de exemplu, au un program de competitivitate de peste 7 miliarde de euro destinati direct companiilor cu capital privat.