Bezos vinde tot și pleacă în spațiu

Nu vă speriați, nu este vorba despre vânzarea Amazon, ci doar despre ambiția lui Jeff Bezos de a transforma compania pe care a fondat-o în acel loc unde vor duce toate drumurile cumpărătorilor în următoarele decenii.

Pentru patru ore, pe 27 iulie, Jeff Bezos a fost cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere estimată la peste 92,3 miliarde de euro, depășindu-i pe Bill Gates și pe Amancio Ortega (cofondatorul imperiului Inditex, care include brandul Zara). Ascensiunea de pe locul trei pe prima poziție s-a datorat creșterii prețului acțiunilor gigantului Amazon, din care Bezos deține circa 16%. Între timp, antreprenorul american a coborât înapoi pe locul trei, fiindcă prețul acțiunilor Amazon a scăzut ușor, dar Bezos rămâne nu doar unul dintre cei mai bogați oameni din lume, ci și unul dintre cei mai influenți. Imperiul construit de el în ultimii 23 de ani este astăzi o forță economică uriașă, care a schimbat radical felul în care oamenii fac cumpărături atât online, cât și offline.

Totul a pornit de la un modest magazin online care vindea cărți. Bezos era vicepreședinte la un fond de hedging, dar a citit că internetul crescuse într-un singur an cu 2.300%. Uluit de această cifră, a decis să profite cumva de creșterea uriașă și a făcut o listă cu 20 de produse pe care să le vândă online. Cărțile i s-au părut cea mai bună opțiune, așa că a lansat un magazin online care vindea cărți și a demisionat din compania în care lucra. “Știam că o să regret dacă nu participam la chestia asta nouă numită internet, fiindcă eu credeam că va declanșa o revoluție”, avea să spună el mai târziu. Amazon.com a început într-un garaj și, culmea ironiei, ședințele le ținea în librăria Barnes & Noble din cartier. La început, aveau un clopoțel care suna la fiecare comandă, numai că, după câteva săptămâni, acesta suna aproape fără întrerupere, așa că a fost oprit. În prima lună, Amazon a vândut cărți nu doar în toate cele 50 de state americane, ci și în 45 de țări din toată lumea. În mai 1997, compania s-a listat la bursă și un an mai târziu înregistra deja vânzări de un miliard de dolari. În trei ani însă a venit criza dot-com, iar Amazon se număra printre țintele favorite ale analiștilor care criticau businessurile online la acea vreme. Dar compania a rezistat și de atunci a crescut continuu. Astăzi, este a patra companie după capitalizarea bursieră, fiind devansată de Microsoft, Alphabet (Google) și Apple. Astăzi, pe lângă businessul de e-commerce, Amazon are un serviciu de cloud computing uriaș, propriile emisiuni TV și un asistent electronic personal bazat pe inteligența artificială – Amazon Echo.

Viziune clară, afaceri de miliarde

Într-o lume dominată de rețele sociale, e-commerce și sute de review-uri pentru fiecare produs, uităm de multe ori că Amazon a fost printre pionierii comerțului online și a folosit în premieră multe dintre lucrurile considerate astăzi stan­dard. Încă din 1999 Bezos vorbea despre viziunea lui de a construi “un suflet-pereche electronic pentru fiecare client”, prin recomandări personalizate. “Clienții ajută alți clienți să ia decizii de cumpărare. Așa se formează comunități. Companiile nu pot crea astfel de comunități, dar pot să faciliteze apariția și dezvoltarea acestora”, spunea fondatorul Amazon în urmă cu 18 ani, când internetul abia avea 248 de milioane de utilizatori în întreaga lume, reprezentând 4,1% din populație. Astăzi, această cifră a depășit 3,8 miliarde de oameni, mai mult de jumătate din populația globului. Cu numai un an mai devreme, în 1998, investise 250.000 de dolari într-o companie nou fondată, numită Google. Valoarea acțiunilor la listarea Google din 2004 era de circa 2,2 miliarde de dolari.

Deși Amazon pornise de la cărți, a folosit experiența dobândită pentru a se extinde permanent pe alte categorii, inclusiv alimente, haine și electronice. În fiecare raport anual, Bezos publică aceeași scrisoare trimisă acționarilor în 1997, la listarea la bursă, care arată clar felul în care gândește deciziile de business.

Antreprenorul se concentrează pe rezultatele pe termen lung și pe consolidarea poziției de lider, nu pe așteptările de profit pe termen scurt din partea bursei. El consideră și astăzi că Amazon se află încă în prima fază de dezvoltare (day one), deși realizează 43% din vânzările online din Statele Unite. Anul acesta a arătat și de ce compania nu trebuie să treacă vreodată de prima fază: “Faza a doua înseamnă stagnare, urmată de irelevanță, urmată de un declin dureros, urmat de moarte. De aceea trebuie să fim mereu în prima fază”. Provocarea permanentă pentru Bezos este să mențină o organizație uriașă, cum e Amazon, într-o stare antreprenorială.

Nu a avut numai idei de succes. În 1998, a dat 170 de milioane de dolari pe Junglee, site care făcea comparații de prețuri și care a dispărut, reapărând abia în 2012 pentru piața din India, fără mare impact. Amazon Auctions, care dorea să pună capăt dominației eBay pe zona de licitații online, a eșuat. Investițiile de sute de mi­lioane de dolari în companii precum pets.com sau gear.com s-au dus pe apa sâmbetei în criza dot-com din anul 2000. Vânzarea de bijuterii prin Amazon nu a avut succesul scontat în 2004.

Însă ideile valoroase au deschis piețe noi și au adus mereu venituri peste așteptări. Amazon Web Services, serviciul de cloud computing lansat încă din 2002 și relansat în 2006, a explodat și se estimează că în 2017 va aduce venituri de 13 miliarde de dolari. În 2007, Amazon a lansat Kindle, dispozitiv care a făcut pentru cărți ceea ce a făcut iPhone pentru smartphone-uri, aducându-le cu adevărat în era digitală. În 2010, vânzările de cărți în format electronic le-au depășit pe cele în format fizic. “Dacă inventezi permanent și ești dispus să dai greș, nu ajungi niciodată în situația de a pune la bătaie soarta întregii companii pe un produs sau serviciu. Plantăm semințe pentru viitor tot timpul și vă garantez că nu toate vor avea succes. Suntem încăpățânați în ceea ce privește viziunea noastră, dar flexibili când vine vorba despre detalii. Și nu renunțăm ușor”, a spus Bezos la o întâlnire cu acționarii.

Viitorul văzut de Bezos

Marile pariuri ale fondatorului Amazon sunt în prezent legate de inteligența artificială și colonizarea spațiului cosmic. “Este greu de redat în cuvinte cât de mare va fi impactul inteligenței artificiale asupra societății noastre în următorii 20 de ani”, spune Bezos. Și nu doar spune: 1.000 de oameni de la Amazon lucrează la platforma Alexa, aflată în spatele dispozitivului cu control vocal Echo. Este vorba despre o boxă inteligentă, conectată la asistenta personală inteligentă Alexa, care poate realiza interacțiuni vocale cu utilizatorii, redă muzică și podcasturi, face liste, setează alarme, redă cărți audio, oferă informații despre vreme și trafic, dar și controlează diverse alte dispozitive inteligente, inclusiv televizoare.

Asistentele personale bazate pe inteligență artificială par să fie următoarea frontieră pentru giganții tech. Google Assistant lucrează deja de zor pe smartphone-urile Android, dar și pe boxa inteligentă Google Home, iar Siri, de la Apple, se pregătește să ne intre în case în decembrie, când vor apărea boxele inteligente HomePod. Pare să fie pasul decisiv spre casa inteligentă, care a fost de atâtea ori prezentată ca următorul pas de dezvoltare al tehnologiei, încât ne e și teamă să mai vorbim despre ea. Însă, cu tehnologiile actuale și miile de dispozitive conectare la internet disponibile, transformarea ei în realitate pare sigură de această dată. Pentru companii precum Amazon, va fi o situație ideală, în care întreaga casă va putea oferi informații despre ce ar trebui cumpărat pentru casa fiecărui utilizator, de la laptele din frigider la televizorul cam vechi pentru stan­dardele actuale. Oamenii nici măcar nu se vor mai strădui să facă liste, ci, probabil, doar să-i dea Alexei permisiunea de a face ea toată treaba.

Desigur, progresul nu vine fără probleme. Pentru a fi eficientă, Echo captează tot ce se vorbește în casă, deși se activează doar la auzul anumitor cuvinte cheie. S-a deschis astfel o portiță pentru ca hackerii să poată asculta tot ce se vorbește în apropierea boxei de la Amazon. Este vorba despre modele mai vechi și hackerii trebuie să aibă acces fizic la Echo, pentru a face niște modificări de hardware, dar ideea i-ar putea determina pe unii utilizatori să amâne achiziția dispozitivului.

Un alt domeniu de interes pentru Bezos este și colonizarea spațiului. Interesul său în domeniu a devenit clar încă din anul 2000, când a fondat în secret Blue Origin, o companie care urma să construiască rachete. În 2003, începe construcția de rachete care să poată ateriza vertical, pentru a putea fi refolosite, adică exact ce reușește să facă în mod repetat în ultima vreme și alt antreprenor vizionar, Elon Musk, prin intermediul rachetelor Falcon. Bezos a reușit: în noiembrie 2015, o rachetă Blue Origin a aterizat vertical după lansare, luându-i fața lui Musk, doar că acesta între timp lucrează cu NASA și livrează încărcături către Stația Spațială Internațională.

Dar fondatorul Amazon visează mult mai departe. Chiar mai departe decât colonizarea planetei Marte, ținta preferată a lui Elon Musk. Bezos a vorbit recent despre construcția unor fa­brici uriașe în spațiu, în primul rând pentru a proteja planeta și apoi pentru a coloniza sistemul solar și a exploata energia solară nelimitată din spațiu. “Pasiunile te aleg pe tine. Sunt pasionat de spațiu de la cinci ani. Este foarte important, fiindcă, dacă ne uităm la cum a evoluat industria spațială, observăm progrese prea mici. Viitoarele generații de antreprenori vor profita de un sistem solar la fel de dinamic cum este astăzi internetul”, a spus Bezos.

Cum va fi Amazon mâine

În același timp însă, fondatorul pregătește Amazon pentru viitor. Ambiția lui este de multă vreme ca acesta să devină “everything store”, magazinul de unde să poți cumpăra absolut orice. Iar un pas în această direcție a fost, culmea, achiziția unui lanț de ma­gazine tradiționale, Whole Foods, pentru aproape 14 miliarde de dolari. Este semnul unei schimbări în zona retailului actual, mai ales că Amazon deschide de ceva vreme librării fizice și investește în comerțul tradițional. De ce? Fiindcă, dacă până recent, logica concurențială presupunea un model diferit de business (Whole Foods punea accent pe experiența din magazin și cerea prețuri mari pentru produsele sale de calitate, Amazon punea accentul pe prețuri cât mai mici și comoditate), acum, companiile trebuie să combine toate modelele posibile, fiindcă altfel nu mai au loc de creștere în ritmul cerut de actuala economie.

Tehnologiile disruptive au scuturat din temelii industrii în care pragul de intrare părea insurmontabil pentru noii jucători. Ce au făcut aceștia? S-au bazat pe tehnologie în loc să investească în active – vezi cazurile Airbnb sau Uber – și au devenit lideri globali. Viitorul aparține însă modelelor combinate, fiindcă ritmul de creștere amețitor din perioada inițială nu poate fi susținut fără investiții importante. Jeff Bezos asta vrea să facă la Amazon: să combine dimensiunile uriașe ale companiei și prețurile foarte mici cu atenția acordată fiecărui client în parte, execuția excelentă a fiecărei idei și o experiență aparte pentru utilizatori. La ce ne-a arătat până acum, are toate șansele să reușească.