BNR menține dobânda de politică monetară la 1,75%

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, marți, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.

“Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare se reduce la 2,75 la sută”, se arată în comunicatul de presă al BNR.

De asemenea, Consiliul a mai hotărât gestionarea fermă a lichidității din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

“Rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie la 1,77% (de la 1,15 la sută în luna august), ușor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variație al țintei staționare, în linie cu anticipațiile. Creșterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea prețurilor volatile ale produselor alimentare și de majorarea prețului combustibililor ce a reflectat creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și a accizei la carburanți, precum și de accelerarea inflației de bază. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8% în septembrie, de la 1,6% în august, depășind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât prețurilor produselor alimentare procesate, cât și tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influență marginală”, arată BNR.

În luna septembrie, rata medie anuală a inflației IPC și-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4%, de la 0,2% în luna august. Calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5%, de la 0,3% în luna anterioară.

“Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1% (față de 5,9% estimată anterior și 5,7 la sută în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variației stocurilor și consumului privat. Acesta și-a consolidat contribuția majoritară la creșterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condițiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5% sub impulsul măsurilor fiscale și salariale. Aportul exportului net la evoluția PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri și servicii și al ușoarei accelerări a celei aferente importurilor”, se arată în comunicat.

Conform Băncii Centrale, deteriorarea balanței comerciale a condus la menținerea tendinței de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depășind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent.

Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinței ascendente a producției industriale, intensificarea activității din comerț și servicii, precum și revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcții.

“În luna octombrie, condițiile monetare au fost mai puțin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare, precum și ușoara apreciere a leului față de moneda europeană. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3%, în principal pe seama componentei în lei (17,1 la sută) și a segmentului societăților nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4 la sută, evoluție care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare”, se mai spune în document.

De asemenea, acesta precizează că noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva accelerării semnificative a inflației pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestrul al anului 2018. Astfel, față de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflației a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acțiunii recente și anticipate a unor factori pe partea ofertei și ușor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecție.

“Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcția bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluției prețurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) și a celor volatile ale produselor alimentare. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED)”, mai arată Banca Centrală.