Bugetul de stat, riscul macroeconomic primar al României

Bugetul de stat va reprezenta riscul macroeconomic primar al României, în 2018, chiar dacă datoria publică este încă scăzută, reiese dintr-o analiză realizată de OTP Asset Management.

“Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării”, arată analiștii OTP Asset Management, în analiza “Muzica? Încă se aude!”.

Reprezentanții OTP AM au identificat și alte riscuri care pot avea un impact major asupra evoluțiilor piețelor financiare atât la nivel global, cât și la nivel local:

ocuri geopolitice

Declanșarea unei conflagrați militare în peninsula Coreana reprezinta un risc geopolitic greu cuantificabil în evoluția piețelor financiare internațonale. Consecințele unui conflict militar tradițional sau nuclear în peninsula Coreana ar fi devastatoare. În cazul unui conflict militar, impactul economic asupra Coreei de Sud ar avea implicații regionale și globale.

Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu pe fondul disputelor între Iranul șiit și Arabia Saudita sunita. Posibilitatea ca administrția Trump, mai devreme sau mai târziu, sa anuleze acordul nuclear încheiat cu Iranul, poate destabiliza întreg Orientul Mijlociu.

Creșterea mișcărilor populiste – Având la orizont alegerile legislative în Italia, mișcarea de independență Catalană, precum și un potețial Brexit dezordonat, pot genera pe parcursul anului 2018 o serie de riscuri de derapaje la nivel politic european. Acestea pot genera o scădere a încrederii consumatorilor cu implicții asupra economiei Uniunii Europene.

-Deciziile bancilor centrale – În prezent unul dintre cele mai importante riscuri identificate este acela legat de deciziile Băncilor Centrale, respectiv ale FED și BCE privind politica lor monetară.

Daca în prezent piețele financiare se așteapta la maxim trei ridicări de dobândă din partea FED și la o politică relaxată din partea BCE (continuarea pâna în septembrie 2018 a programului de QE), o schimbare bruscă de politică monetară venita din partea uneia dintre Băncile Centrale importante ar putea avea efecte semnificative asupra piețelor financiare internațonale, fiind așteptata o creștere accelerată a volatilității piețelor de obligațiuni și acțiuni.

-Posibilitatea unor momente de volatilitate și dispariția lichiditații pe anumite piețe sau clase de active. Prin programele lor de achiziție de active FED, BCE și BoJ (Bank of Japan) dețin în prezent o treime din totalul obligațiunilor tranzacționate pe piețele financiare. În aceste condiții, pe fondul inversarii politicilor monetare, este de așteptat să apară momente de lipsă de lichiditate în piețe, fapt ce va duce la creșteri bruște ale randamentului obligațunilor tranzacționate.

-Creșterea inflației peste așteptări în SUA și Europa Occidentală – creșterea neașteptată a inflației pe fondul creșterii prețului materiilor prime sau a cererii agregate poate lua prin surprindere piețele financiare.

-Aterizarea dura a economiei Chinei pe fondul declanșării unei crize a datoriilor companiilor. Strategia adoptată de China și alimentată de creșterea accelerată a gradului de îndatorare a companiilor chineze poate duce la o criza a datoriilor.