Business printre rafturile cu cărți

A început ca un experiment de evadare din spațiul cenușiu al orașului și a devenit model viabil de business. Un business care a depășit pragul de 25 de milioane de euro și continuă să crească, spune Șerban Radu, cofondatorul Cărturești.

Nicoleta Dumitru și Șerban Radu au deschis prima librărie Cărturești în anul 2000, pe strada Edgar Quinet, la numărul 9

Care au fost cele mai importante provocări în evoluția Cărturești? Cum a evoluat cifra de afaceri și cu ce rezultate financiare ați încheiat anul trecut?

În 18 ani am avut provocări externe dintre cele mai variante, de la criza din 2009 la apariția actorilor online sau la constanta lipsă a unei infrastructuri solide pentru piața de carte, dar și provocări interne care țin de “durerile de creștere”: cum să te extinzi fără să te diluezi, cum să eficientizezi logistic traseul cărții de la editură la cititor, cum să găsești oamenii potriviți sau locurile potri­vite pentru noi deschideri, cum să păstrezi spiritul indie cu care ai pornit când ai peste 20 de librării în lanț și tot așa. Cifra de afaceri este în creștere și reflectă creșterea generală a consumului – am încheiat 2017 atin­gând pragul de 25 de milioane de euro, după aproximativ 19 milioane de euro în 2016.

Ce v-ați propus atunci când ați deschis prima librărie și cum s-au schimbat obiectivele pe parcurs?

Nu am pornit cu obiective de business. Începuturile Cărtureștilor au fost un experiment pe care mulți dintre prietenii noștri l-au considerat excentric. Și poate că așa și era să investești într-o librărie ca a noastră în anii 2000, când cărțile se vindeau în spații construite doar pentru a găzdui o tranzacție și nu o experiență imersivă, iar lectura era văzută de mulți ca o preocupare cvasi-inutilă. Când am deschis librăria din strada Edgar Quinet, nr. 9, am vrut să deschidem o ușă care să te ducă din spațiul cenușiu al orașului în cel policromat al cotoarelor de cărți, al aromelor de ceai, al poveștilor nesfârșite. Și, după cum se vede acum, experimentul de atunci a devenit model de business. Cu fiecare nouă deschidere, Cărturești a devenit conștient de rolul său pe piața de carte și de oportunitățile și obligațiile date de această poziție în piață. Printre obiectivele de acum se numără extinderea în cât mai multe orașe din țară care au nevoie de spații precum Cărturești și, în același timp, creșterea librăriei noastre online. Mai avem pe listă – și lucrăm la asta de ceva timp – o mai bună promovare a autorilor români contemporani și a designului de produs made in RO.

“Concurența cu online-ul, dacă nu te omoară, te face mai puternic. Pe noi ne-a obligat să fim și mai atenți la principalele motive pentru care oamenii vin în librărie, adică atmosfera, apartenența la o comunitate de cititori și serviciile oferite.”

Cum arată acum piața de carte din România și care au fost cele mai importante schimbări față de perioada când ați deschis prima librărie?

Piața de carte reflectă interesul societății pentru carte și, din păcate, în România ne bazăm pe un număr mic de cititori către care se îndreaptă o ofertă tot mai diversificată. Din 2000, când am deschis noi prima librărie, și până acum, piața a trecut prin bune și rele: criza care a decimat editurile, un episod de panică legat de moartea cărții tipărite, scăderea TVA-ului la 5%, criza manualelor. Mai multe reci decât calde. Dar, dacă tragem linie acum, aș zice că cea mai importantă schimbare e trecerea de la insuficiență la (aproape) saturație. Portofoliile editurilor s-au diversificat simțitor: zone acoperite precar înainte – cum sunt colecțiile pentru copii și cele pentru adolescenți – sunt acum în creștere accelerată, sunt traduse rapid titluri de business sau științe, lucrurile se mișcă tot mai sincronizat cu piețele din afară. Dar – și e un dar mare – plaja de public interesat de toate astea este restrânsă în continuare; avem statistici înfiorătoare privind obiceiurile de lectură ale românilor. Suntem pe locul întâi în UE în clasamentul analfabetismului funcțional, avem orașe fără librării. În tot acest timp, mulți actori serioși și proiectele lor sunt înghesuiți într-o piață de carte modestă care ar avea loc să crească, dacă i s-ar oferi sprijin coerent la nivel legislativ.

Cum a evoluat “portretul robot” al consumatorului? Ce citesc românii?

Cei care citesc, citesc mult mai variat acum. Dacă acum 10-15 ani ficțiunea lăsa puțin loc pentru altceva, acum avem în top cărți de dezvoltare personală, business, titluri young adult, cărți pentru copii, cărți scrise de diverse celebrități (ca sportivii sau bloggerii). Evident, nu există un singur portret robot, ci mai multe profiluri de cititori, cu gusturi și obiceiuri de lectură foarte variate. Aici ar fi ceva ce s-a păstrat intact încă din zilele când am deschis prima librărie: fascinația noastră pentru traseul parcurs de cititori de la o carte la următoarea. Este un proces cu o chimie delicată și încercăm să îi oferim un spațiu de desfășurare cât mai confortabil atât în librării, cât și online.

Generația Facebook citește?

N-aș vrea să cădem în capcana clasică a generațiilor mai în vârstă care se plâng de cele mai tinere că au ruinat limba literară sau că nu citesc suficient. Generația Facebook citește. Ar fi vorba aici de titluri din categoria young adult, fantasy, thrillere, biografii de artiști. Dar și cărți de comunicare, business, dezvoltare personală – se pare că millennials citesc mult mai orientați spre un obiectiv clar: pentru la școală, pentru a avansa în carieră etc.

Care sunt cei mai citiți autori români? Dar străini?

Avem la raft scriitori care și-au creat o comunitate impresionantă de cititori care îi urmăresc și multe dintre bestsellerurile din librărie vin an de an de la acești autori – Mircea Cărtărescu, Lucian Boia, Ioana Pârvulescu, Neagu Djuvara, Dan Lungu, Haruki Murakami, Irvin Yalom, Eric-Emmanuel Schmitt, Julian Barnes. În ultima perioadă am avut mulți premianți din zona non-fiction: Yuval Noah Harari, Nassim Nicholas Taleb, Daniel Kahneman. Iar în zona titlurilor pentru copii îi avem mereu în top de câțiva ani încoace pe J.K. Rowling și Jeff Kinney.

Cum a schimbat e-commerce-ul acest domeniu?

Evident, primul efect a fost erodarea marjei de profit. Apoi, a creat anumite așteptări în privința ofertelor și reducerilor, care nu pot fi susținute de librăriile brick and mortar. Sunt puțini clienții care înțeleg că un site nu are costuri cu chirii în mall-uri sau în centrul orașelor, cu investiții în amenajare și în logistica de evenimente și așa mai departe. Dar concurența cu online-ul, dacă nu te omoară, te face mai puternic. Pe noi ne-a obligat să fim și mai atenți la principalele motive pentru care oamenii vin în librărie, adică atmosfera, apartenența la o comunitate de cititori și serviciile oferite: sfaturi de lectură, împachetare gratuită, evenimente create special pentru ei sau un program de fidelitate tot mai popular – Buletinul de Cărturești.

Se simte creșterea puterii de cumpărare în vânzarea de cărți? Și cât din cifra de afaceri este generată de vânzarea de cărți?

Da, s-a simțit și în librării foarte clar creșterea puterii de cumpărare atât în București, cât și în restul țării. În continuare, vânzarea de cărți e responsabilă pentru peste jumătate din cifra de afaceri. Dar ne-am făcut un obicei din a nu sta cu ochii pe cifrele acestea, ci pe mesajele clienților, pe proiectele de deschideri, pe feedbackul imediat din piață.

Pe lângă cărți, care sunt cele mai vândute produse de la Cărturești?

După cărți, domeniile cu cele mai mari vânzări sunt papetăria și accesoriile pentru ceai și cafea. Un loc tot mai important îl ocupă aici și noile noastre linii de papetărie și accesorii, create sub brandurile ROD & Mofturi: carnete, căni, tricouri, sacoșe și diverse accesorii pentru carte.

La câte librării ați ajuns și în ce orașe vă extindeți? Care sunt orașele din provincie cu cele mai mari vânzări?

Am ajuns la 22 de librării în București, Timișoara, Cluj, Iași, Constanța, Brașov, Suceava, Arad, Oradea și Ploiești, la care se adaugă librăria noastră online, carturesti.ro. Plănuim extinderi și anul acesta, prima pe care o putem confirma fiind cea din Craiova. Cele mai mari vânzări din provincie se înregistreză în Cluj, Timișoara și Iași.

Cum a ajuns Cărturești Carusel pe lista scurtă pentru desemnarea librăriei anului în cadrul Excellence Awards de la London Book Fair?

E o poveste simpatică aici: unul dintre achizitorii noștri de carte străină a văzut secțiunea asta pe pagina oficială a London Book Fair și a înscris Cărturești printre alte programări pentru târg, apoi am uitat toți de asta. Așa că atunci când a venit vestea că suntem pe lista scurtă a nominalizaților, am fost luați prin surprindere. Și onorați, evident, să fim pe o listă pe care au fost Shakespeare and Company sau Readings Australia. Cred că este un semn bun pentru întreaga industrie de carte din România că a avut un reprezentant la Londra și sper să vedem și alte librării românești acolo.

Cum vedeți evoluția industriei de carte din România în următoarea perioadă?

O privesc cu entuziasm moderat. Nu știu cât din creșterea de până acum a puterii de cumpărare se va păstra și în viitorul apropiat și nu cred că avem șanse la o creștere sănătoasă fără investiții serioase în educație și într-o infrastructură comună pentru vânzătorii de carte din România (de la depozite comune de carte la măsuri de încurajare a lecturii și o lege a prețului unic al cărții). Dar să-l credem pe Platon, care spunea că suntem dublu înarmați când luptăm cu încredere. Avem noroc să lucrăm cu o sumedenie de cărți care ne țin încrederea la cote înalte.

foto: Vali Mirea