Management Opinii

Când faci brand engagement cu angajații?

21 iun. 2018 4 min

Când faci brand engagement cu angajații?

Reading Time: 4 minute
Mihaela Radulescu foto crop
Mihaela Rădulescu, Innerout

Sesiunile de brand engagement sunt un fel cu totul aparte de training. De fapt, e impropriu spus training pentru că nu antrenăm nimic: nu exersăm abilități anterioare si nici nu învățăm noi competențe. Aproape că nu există un cuvânt potrivit pentru ceea ce face o astfel de sesiune, atât e de specială. Aș numi-o mai degrabă o sesiune de … comuniune, o stare de … conștientizare în jurul brandului de angajator, cu beneficii pe termen lung.

De Mihaela Rădulescu

Brandul de angajator este suma de trăsături intangibile, nescrise și adesea neconștientizate, de la valori la cutume, care îi însoțesc discret pe oameni în parcursul lor profesional comun și le influențează comportamentele. O pânză invizibilă de conexiuni care țin mai degrabă de ideologie comună decât de proceduri, uneori chiar pe sub radarul procedurilor. După o sesiune de brand engagement s-ar putea ca angajații să descopere că motivul pentru care sunt acolo împreună nu e pură întâmplare sau rezultatul unei asocieri conjuncturale. Organizațiile sunt suflete puse la comun într-un recipient care capătă el însuși trăsături aparte și ajunge să aibă o viață proprie. Iar dacă asta nu se întâmplă, e trist pentru companie și demotivant pentru oameni.

De ce sesiunile au impact (emoțional și intelectual)?

În primul rând pentru că se întâmplă destul de rar în viața unei organizații ca oamenii să se așeze în tihnă în jurul a ceea ce au în comun. Scopul unei sesiuni este ca oamenii să conștientizeze anumite lucruri care îi leagă și-i motivează. Se întâmplă să descopere că ceea ce-i motivează nu e tocmai ceea ce credeau. O jumătate de zi în afara sediului – care sediu de cele mai multe ori produce stres și e asociat cu rutina zilnică – îi scoate pe oameni din paradigma funcționării standard și le coboară barierele.

În al doilea rând pentru că abordarea este profundă, introspectivă și niciodată nu știi peste ce dai când îți pui întrebări sincere, cu cărțile pe față. Autocunoașterea e primul mare câștig.

În al treilea rând pentru că atât managementul cât și angajații sunt în aceeași barcă: lucrează împreună, se gândesc împreună la aceleași provocări. Ierarhia devine secundară, comunicarea și comuniunea de interese primează. Fie și pentru o jumătate de zi.

Nu în ultimul rând pentru că sesiunile de engagement urmează unui audit intern de percepții (desfășurat sub anonimat si la o scală reprezentativă), ale cărui concluzii oamenii le aud pentru prima oară, cu toții, la comun. Declarațiile individuale se contopesc într-un tablou comun care produce emoție, apartenență și recunoștință față de managementul care a acceptat să joace sincer.

Când sunt indicate sesiunile de brand engagement?

La sfârșitul unui proces de rebranding, atunci când direcția strategică a companiei se schimbă sau chiar și când se schimbă doar logo-ul. Schimbarea de identitate vizuală n-ar trebui să fie doar o cosmetizare, (deși de multe ori companiile pornesc de la gândul “trebuie sa ne modernizăm logo-ul” – indiferent ce înseamnă asta) ci ea este rezultanta unui proces de identificare și proiecție autentică a identității acelei organizații.

După perioade de creștere accelerată când organizațiile sunt luate pe sus de oportunități si de valul de business, cresc organic, însă nu apucă să-și asimileze schimbările interne. Atunci când, de exemplu, un start-up “s-a făcut mare” și a devenit procedurizat de nevoie, însă emoțional se comportă încă în paradigma libertății de început, tensiunile erup iar managerii nu reușesc întotdeauna să pună degetul pe rană. Ei văd doar consecințele creșterii accelerate în cultura internă, însă rareori pot detecta cauzele profunde fără ajutorul unui ochi obiectiv din exterior.

După un M&A în care se contopesc vrând-nevrând culturi diferite, uneori chiar în opoziție. Un M&A e de succes nu atunci când se unifică sistemele de raportare sau se desenează un logo comun, ci atunci când se contopesc mindset-urile si modalitățile oamenilor de a se raporta la ceea ce au de făcut, concret, împreună;

Când există noutăți importante de comunicat dinspre management și e nevoie de consensul si participarea tuturor;

După un audit percepțional intern când angajații au fost întrebați cu privire la cultura organizațională iar așteptările lor de feedback sunt legitime.

După crize de imagine reflectările negative în presă afectează sufletul intern al companiei, pentru că sentimentul apartenenței la o organizație cu reputație bună hrănește motivația oamenilor uneori mai mult decât salariul. Sesiunile de engagement nu repară reputația – nimeni nu poate promite asta – însă regrupează oamenii în jurul a ceea ce contează pentru companie și pune pe masă, cu sinceritate, lucrurile nediscutate. Rufele spălate în interior ramân curate.

După schimbări prea dese de management și de echipe. Deși provocările permanente sunt the new normal în business, totuși schimbările de management repetate sunt un mare semnal de alarmă. Aici cauzele sunt mai profunde, iar sesiunile cu angajații trebuie făcute imediat după ce echipele s-au stabilizat.

Pe scurt, vine uneori momentul după perioade lungi de “business as usual” ca oamenii să facă o pauză de respiro din ceea ce făceau, să-și pună întrebări, să se privească cu sinceritate în ochi și să-și spună unul altuia lucruri.

Abordarea în astfel de întâlniri este una de deschidere și autocunoaștere. Cărțile pe masă sunt cea mai bună modalitate de a recâștiga adeziunea la decizii, de a pune împreună cu seninătate tipologii umane diferite, situații complicate, frânturi de adevăr și de a topi ierarhii uneori artificiale. De multe ori punerea pe tapet fără prea multe perechi de mânuși a declarațiilor colective în urma unui audit percepțional – urmate de soluții lucrate la comun – provoacă momente de bucurie și împărtășire, de priviri complice schimbate, iar la sfârșit de strângeri de mână oneste și emulație care durează.

Câștigul pe termen lung pentru o companie este imens pentru că emulația durează, iar schimbările în mindset sunt măsurabile.

 

Mihaela Rădulescu este Senior Brand Consultant și fondator al Innerout

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: