Când vor da roboții primele credite?

Testăm deja mașinile autonome și în câțiva ani le vom și folosi, dar vom avea și bănci autonome, complet automatizate? Am discutat cu Horia Velicu, Head of Innovation Lab la BRD, despre cum îi vor ajuta în curând roboții pe bancheri să ia decizii mai bune.

Dacă mașinile autonome vor fi deja pe străzi în 2020 în zonele cu infrastructură dezvoltată, când vorbim despre bănci autonome lucrurile sunt ceva mai complicate. În cazul mașinilor inteligente, mai este de lucrat la algoritmi și este nevoie de mai multe date, mașinile ar trebui să fie “antrenate” – trebuie să aibă experiență de condus cât mai mult și în cât mai multe situații, ca să învețe să ia decizii cât mai bune când se va confrunta cu probleme.

Băncile, pe de altă parte, au date care arată comportamentul istoric al clienților fie persoane fizice, fie companii, dar Horia Velicu nu crede că vom ajunge să avem decizii automate complet, spre exemplu acordări automate de credite la orice produs. Totuși, în acest moment, la bănci, noul trend este IPA, inteligent process automatization, nu automatizarea de rutină, RPA – robotic process automatization, care automatizează procese de masă care se făceau manual. Vorbim despre automatizarea inteligentă, care nu neapărat să ia decizii, dar ajută la luarea deciziilor.

Acordarea automată de credite poate fi folosită pentru produse simple și deja se întâmplă și în România pentru cre­dite de valori relativ mici, produse simple, pe durate relativ mici de timp – credite de consum la persoane fizice. Reprezentantul BRD spune că în curând vom vedea aplicată această metodă și la acordarea unor credite pentru persoane juridice. “Chiar lucrăm la un proiect, pornit la Innovation Labs, pe partea de sco­ring pentru acordarea de credite pentru companii”, spune Horia Velicu, care este mentor în cadrul Innovation Labs, un program de preaccelerare destinat tinerilor dornici să treacă de la vorbe la fapte și de la idei tech creative la produse de succes, în care BRD Groupe Société Générale este partener. În schimb, în sistemul bancar vom vedea folosirea la scară largă a unui consilier automat, așa cum în domeniul medical se întâmplă deja.

În SUA există o rețea de spitale care folosește inteligența artificială pentru diagnostic – Watson, un robot făcut de IBM. Watson preia analizele (RMN-uri, radiografii etc.) și, pe baza istoricului de situații relativ similare, dă un diagnostic posibil sau mai multe. Doar că acel diagnostic nu este livrat în mod direct pacientului, ci este livrat doctorului, care are un drept de veto și decide pe baza experienței sale. Frumusețea este că e un proces de învățare permanentă și, dacă în această săptămână Watson a greșit unele dintre diagnostice, săptămâna următoare nu va mai greși. “Și mai interesant este că funcționeză în paralel cu mai mult de 100 de doctori și invariabil, dacă i se va da suficient timp, va ajunge mai bun decât oricare dintre ei și chiar cel mai bun doctor din lume. Dar nici atunci nu va livra diagnosticul direct către pacient, ci va fi un consilier de foarte mare ajutor. Așa vrem să facem și noi în sistemul bancar”, spune Horia Velicu.

În același fel, un robot (și când spunem robot ne referim mai degrabă la un software) poate analiza datele financiare ale companiei sau datele de comportament ale persoanei. Ba chiar poate analiza toate datele pe baza cărora poți lua o decizie, adică mult mai multe decât cele pe care le-ar putea prelucra o persoană (poate analiza 1.000 de situații, spre deosebire de cele 100 de cifre pe care se poate uita un analist) și, pe baza istoricului de decizii corecte și greșite luate de oameni cu anumite informații, dă o predicție. Predicție care poate fi deocamdată contrazisă de un angajat, iar robotul poate învăța din dosarele și situațiile analizate și poate fi folosit în zona de creditare în dosare mai complexe – în cazul creditelor imobiliare, spre exemplu, unde pot fi analizați mai mulți factori.

Parteneriat cu roboții

Un astfel de robot inteligent poate să înțeleagă mai mult decât cel mai bun expert uman, care are o capacitate limitată de analiză. “Până acum, oamenii făceau, pe baza expertizei, o selecție de factori esențiali în decizie și spuneau, spre exemplu: «Contează evoluția cifrei de afaceri sau numărul de angajați» și limitau în mod artificial numărul de date pe care se uitau, pentru că nu ai capacitatea să le analizezi pe toate. Această abordare evident că a funcționat, dar limita ei este că poate să excludă anumite dimensiuni relativ utile”, explică Horia Velicu. Un indicator important când vine vorba de plata ratelor este disciplina plății facturilor la telefon sau la utilități și sunt bănci (nu și în România deocamdată) care fac scoring pe astfel de date neconvenționale. Până acum, băncile nu se uitau la astfel de date, pentru că este neconvențional și oamenii nu au timp să facă asta, dar roboții au. Analizele făcute de robot se întorc tot la expert, care primește un scor și pe baza acestuia acordă sau nu creditul. Este cel mai ușor de înțeles exemplu, pentru că te aștepți ca o bancă să dea credite, dar roboții inteligenți pot fi folosiți în produse de asigurare a riscului, asigurări sau produse de hedging pentru companii – în cazul riscului valutar, când companiile au plăți într-o altă valută decât încasările, sau riscului de dobânzi.

„Roboții vor fi cel puțin la nivelul oamenilor și dacă tot se va ajunge acolo, ar fi bine ca aceștia să fie de treabă. Aș zice că acesta este pariul umanității – cum reușești să imprimi etica viitoarelor inteligențe”, spune Horia Velicu, Head of Innovation Lab la BRD

Roboții inteligenți pot fi folosiți și în concepția produselor, care s-ar potrivi mai bine companiilor, în funcție de scadențe, sume etc. “Asta încercăm noi să facem cu un startup, la Innovation Labs – un fel de screening, să vedem care companii au astfel de nevoi și să focusăm discuția pe nevoile companiei”, spune Horia Velicu, adăugând că lucrează pe o bază de date financiare de la 450.000 de companii mici și mijlocii. Acum, toată partea de analiză de clienți potențiali se face printr-un networking personal – citești un raport, o știre, vorbești cu alți clienți – astfel că numărul de dimensiuni la care te poți uita sau numărul de noduri pe care le atingi în rețea este mic, pe când un robot poate să analizeze totul.

Produsul, un robot care se ocupă de partea de prospectare a clienților noi, de analiză și de consiliere în zona produselor din zona de hedging și factoring, va fi gata în circa trei luni, spune Horia Velicu, adăugând că modelul va putea fi extins și la alte produse pentru companii.

Reprezentantul BRD spune că industria bancară este la momentul parteneriatului între roboți și experți și tot parteneriatul poate dezvolta cercetarea în acest domeniu. Acesta este și motivul pentru care vrea să facă un institut de cercetare în machine learning, după modelul Alan Turing Institute din Marea Britanie sau al Vector Institute din Canada. BRD, Universitatea București și Politehnica sunt deja în proiect, dar Horia Velicu speră să se implice cât mai multe unități de învățământ și companii. “Vrem să legăm industria, profesorii și studenții. Dacă nu ai un agregator de inițiative și de networking, fiecare companie colaborează în general cu o universitate. Nu e tocmai optim, pentru că nu ai acces decât la studenții din acea facultate, care nu pot face echipe transdisciplinare”, spune reprezentantul BRD.

Etica automatizată

Ne iau roboții locurile de muncă? Este o abordare foarte simplistă a folosirii inteligenței artificiale, crede Horia Velicu. “Este mult mai util să crești calitatea serviciului sau aria de clienți, distribuția, decât să optimizezi procesul intern. Este o mare diferență între a face un produs mai bun sau mai adaptat clientului sau să îl livrezi la mai mulți clienți versus a livra la aceleași condiții de calitate cu mai puține resurse interne”, spune reprezen­tantul BRD și adaugă că, atunci când automatizează în bancă procese de rutină, colegii sunt mulțumiți că li s-a luat de pe cap o muncă repetitivă.

Este însă preocupat de partea de etică, pentru că la un moment dat roboții vor lua decizii, chiar dacă acum nu suntem în această etapă. “În momentul în care lași un robot să ia decizii, ai o mare problemă de etică și de discriminare. Trebuie să controlezi pe ce bază ia decizii și să nu ajungi să ai grupuri defavorizate sau să ai self-fulfilling prophecies (profeții care se autoîmplinesc). Fiindcă pleci de la niște date dezechilibrate, ajungi să dai credite unei anumite categorii, care plătește creditele, și atunci spui «Da, a fost o decizie bună» și elimini o altă categorie doar din cauza automatizării, ceea ce ar fi total greșit”, spune Horia Velicu, adăugând că roboții analizează datele colectate de oameni, care reflectă bias-uri cognitive (erori de raționare). Cu alte cuvinte, roboții învață comportamentul nostru, care nu este întotdeauna nediscriminatoriu sau etic. Dacă nu avem grijă, roboții vor prelua și bunele, și relele de la oameni, dar ar putea fi și șansa noastră de a repara anumite lucruri și roboții să reușescă ceea ce oamenii nu reușesc – să fie obiectivi și echilibrați, crede reprezentantul BRD.

Și dacă am face un exercițiu de imaginație, cum ar arăta roboții peste 100 de ani? “Cu adevărat o nouă rasă! Roboții vor fi cel puțin la nivelul oamenilor și dacă tot se va ajunge acolo, ar fi bine ca aceștia să fie de treabă. De aceea etica este atât de importantă, dacă gândim pe termen lung și fără obiective comerciale. Aș zice că acesta este pariul umanității – cum reușești să imprimi etica viitoarelor inteligențe”, crede Horia Velicu.