Ce-i lipsește României?

Deși a crescut cu ritmuri mai înalte decât multe alte țări, România a rămas aproape cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Ce ne lipsește?

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, spune că prosperitatea unei națiuni pornește de la ceea ce înseamnă în esența ei democrația liberală: libertățile civile, domnia legii și libertatea economică.

“Prosperitatea apare astfel: la adăpostul unor drepturi de proprietate solide și cu o reglementare care nu poate fi caracterizată ca excesivă, capitalul preponderent privat generează apariția unor piețe suficient de libere, inclusiv libere de corupție, care generează concurență. Concurența generează și difuzează în sistem inovarea, iar aceasta duce la creșterea  productivității sistemului economic. Pe măsură ce productivitatea crește, democrația liberală se consolidează, producând instituții puternice care permit lanțului descris să se repete la infinit”, a explicat Lucian Croitoru, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de Banca Naţională a României (BNR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.

Societatea noastră, însă, are trei caracteristici ce împiedică apariția unei clase de mijloc extinse, care să garanteze stabilitatea democrației: grad scăzut de domnie a legii, o largă parte a populației dependentă de redistribuirea de la buget și o separație de facto a puterilor în stat relativ redusă.

 “Menținerea timp de 27 de ani la niveluri inadecvate ale acestor parametri a distorsionat profund stimulentele pentru o creștere economică care ar fi pututut produce prosperitate pentru mai mulți oameni. Aducerea acestor parametri la niveluri adecvate va crea o structură a stimulentelor care va conduce la accelerarea creșterii economice și la mai buna ei distribuire între cei care o produc, prin reducerea corupției”, a spus Lucian Croitoru. El a explicat că o creștere a gradului de domnie a legii înseamnă drepturi de proprietate mai clare, o integritate crescută a guvernului și o eficiență sporită a cadrului legal, spre nivelurile existente în țările dezvoltate.

În România, în perioada 1995-2016, drepturile de proprietate și integritatea guvernelor s-au situat în medie la 33,2% și respectiv la 33,1% din nivelul lor maxim posibil. Spre comparație, pentru Germania, acești indicatori aveau valorile de 90% și respectiv 80,1%.

Îmbunătățirea fiecăreia dintre aceste trei componente este extrem de importantă pentru creșterea economică și prosperitate deoarece activează mecanisme care stimulează încrederea și creșterea economică.

“Cu cât sunt mai clare drepturile de proprietate și cu cât mai redusă este corupția cu atît mai mult crește capitalulul acumulat pentru producție și cu atât mai multă încredere există în respectarea contractelor; cu atât mai mare este accesul la credite și cu atât mai multe bunuri și servicii publice pot fi oferite cu un nivel relativ redus de impozite”, a arătat Croitoru, adăugând că unele acțiuni ale autorităților române, cum ar fi legea dării în plată sau intențiile de naționalizare a Pilonului II de pensii, au dus la slăbirea drepturilor de proprietate în România.