Cel mai puternic regizor de anime

Numele său a devenit cunoscut în România când Ghost in The Shell, seria de animație japoneză pe care a regizat-o, a fost transformată de către americanii de la studiourile Disney într-un film ce o are în rolul principal pe actrița Scarlet Johansson.

În Japonia însă, regizorul Kenji Kamiyama este una dintre figurile cele mai proeminente ale industriei de animație, în care își desfășoară activitatea de peste trei decenii. În tot acest timp, multe dintre producțiile la care a lucrat au devenit hituri. Câteva dintre ele, cum ar fi: Ghost in the Shell: Stand Alone Complex sau Blood: The Last Vampire, au fascinat și publicul pasionat de animație, de la noi din țară. Prezent la Zilele Culturii Japoneze, eveniment organizat de către Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane, Kenji Kamiyama ne-a împărtășit câteva dintre secretele animației nipone.

Cum ați ajuns să lucrați în producția de filme de animație? Ce v-a atras la acest domeniu?

Perioada de maximă glorie a anime-u­lui în Japonia s-a suprapus cu perioada adolescenței mele. Am început să vizionez și eu astfel de filme, care pur și simplu mă fascinau. Treptat am dezvoltat o pasiune pentru domeniu și mi-am dorit să devin parte din el. Am fost norocos să pot transforma această pasiune în carieră.

Ce face, de fapt, un regizor de anime? Este activitatea sa diferită de cea a unui regizor de film?

Ca regizor, primul lucru pe care îl am de făcut este să pun pe hârtie ideile pe care le am în legătură cu proiectul la care lucrez. Pasul următor este să discut cu cei din jur, să le fac cunoscute intențiile mele, să le dezbat cu ei și, ulterior, să îi ghidez în procesul prin care le vor pune în aplicare. Munca mea este despre comunicare, iar marea provocare este aceea de a mă face bine înțeles.

Din punctul meu de vedere, o diferență importantă față de activitatea unui regizor de film ține de spațiul de manevră. Filmele trebuie să aibă o poveste scurtă, compactă. Regizorul are la dispoziție aproximativ două ore pentru a-și transmite mesajul. În schimb, o serie de anime îți oferă spațiu de joacă. Imaginația regizorului poate fi exploatată.

Care este secretul succesului în activitatea dumneavoastră? De ce anume depinde succesul unui film de animație?

Secretul succesului în creația unui anime este sincronizarea cu timpurile. O întreagă serie de animație se realizează în cel puțin trei ani, dar procesul poate să dureze chiar mai mult. În acest interval, societatea, publicul căruia te adresezi, se poate schimba radical. Nu va mai reacționa la idei, cu toate că ele erau de mare actualitate atunci când ai pornit la drum. De aceea, este necesară foarte multă flexibilitate. Trebuie să adaptezi povestea la noile evenimente și chiar la noile generații.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă tsunamiul care a lovit Japonia în anul 2011. Discursul filmelor de animație a fost mo­dificat radical, din mers. Acestea au devenit mai puțin glumețe, mai puțin amuzante. Anime-urile din acea perioadă au tratat teme sociale. Au devenit mai sobre. Dacă realizatorii lor ar fi păstrat nota amuzantă care le caracterizau până atunci, sigur nu ar mai fi avut succes, pentru că ar fi transmis o emoție la care publicul era incapabil să se conecteze în acea perioadă tragică. Contextul social din Japonia, dar și din întreaga lume, este așadar extrem de important pentru cei implicați în realizarea de anime-uri.

Cât de multă atenție acordați publicului străin? Vă gân­diți mai mult la el sau la conaționalii dumneavoastră, atunci când creați un produs?

Principalul consumator de anime este publicul japo­nez. De aceea, atunci când realizăm un nou proiect, acest public este avut în vedere în proporție de 90%. Cu toate că publicul internațional al filmelor japo­neze de animație este în creștere, el nu se poate compara cu publicul local, cel puțin pentru moment. Audiența japoneză este certă. Niponii consumă animație de zeci de ani și vor continua să facă acest lu­cru și în deceniile următoare. Reprezentând un public experimentat, japone­zii sunt extrem de exigenți și constituie o provocare pentru noi, profesioniștii din această industrie. Cu toate că producem filme de animație cu gândul în primul rând la conaționalii noștri, ne dorim ca ele să fie pe placul tuturor, indiferent de origine și de cât de familiarizați sunt cu acest gen de divertisment.

Cum a evoluat industria filmelor de animație și cum arată viitorul său?

În trecut, această industrie se spijinea efectiv pe vânzarea de DVD-uri. Avântul internetului ne-a adus, însă, o problemă: pirateria. Publicul nostru a renunțat să cumpere DVD-uri și a ales să își descarce animațiile de pe internet. A existat un moment în care ne-am pus întrebări serioase în legătură cu supraviețuirea companiilor producătoare de anime-uri. Salvarea a venit din partea cinematografelor. Experiența de a vedea un film la cinematograf, chiar și unul de animație, a câștigat foarte mult teren în ultimul timp, iar încasările sunt destul de mari pe partea aceasta. Chiar dacă au posibilitatea de a vedea produsul pe internet sau la televizor în câteva luni, oamenii au disponibilitatea de a plăti un bilet, pentru a-l vedea mai devreme, la cinematograf. Probabil că ceea ce îi atrage este senzația de eveniment care se petrece pe viu. Vor să fie înconjurați de alți oameni, cu care să împartă experiența. Un conținut pe care îl ai oricând la dispoziție și pe care îl vizionezi singur este privit cu mai puțin entuziasm.

Dacă ne gândim la viitor, este interesant ceea ce se întâmplă în marketing și în pu­blicitate. Compania noastră înregistrează cereri tot mai mari în ceea ce privește spoturile publicitare sub formă de anime. Brandurile recurg din ce în ce mai mult la animație pentru a-și spune povestea și a se promova. Acesta devine un adevărat trend în publicitate, în Japonia.

Cât de mari sunt costurile în producția de animație?

Depinde de tipul de produs despre care vorbim, dacă ne referim la seriale sau la filme. În ceea ce privește serialele, produ­cerea unui episod costă cel puțin 100.000 de do­lari, dar costurile pot ajunge chiar la 300.000 de dolari sau mai mult. De regulă costurile de producție sunt împărțite între: echipa de producție, televiziunea care va difuza produsul, compania distribuitoare și companiile de jucării. Uneori însă, casa de producție acoperă întregul buget și beneficiază, la final, de tot profitul.

Companiile de jucării? La ce vă referiți cu aceasta?

Când spun companii de jucării, nu mă refer doar la producătorii de jucării în sensul clasic, ci includ și studiourile de jocuri vi­deo, cu care avem colaborări foarte strânse. Aceste companii au un rol foarte important în generarea de venituri. Practic vorbim despre un dublu câștig. Toate produsele create și comercializate în jurul filmelor de animație: jocuri video, jucării, brelocuri, tricouri și orice alte accesorii stimulează entuziasmul pentru aceste filme și ne ajută pe noi să înregistrăm venituri mai mari. În același timp, atunci când un anime devine popular, și companiile care comercializează produse ce au legătură cu anime-ul respectiv realizează încasări frumoase.

Este industria de anime una destinată exclusiv japonezilor sau a fost cucerită și de către artiștii străini?

În acest domeniu, lucrează de obicei japo­nezi. Faptul că anime-urile se bucură de tot mai mult succes în afară transformă însă industria într-una atractivă și pentru străini. Primim deseori propuneri de colaborare din partea artiștilor tineri din afară. Unii dintre ei chiar se dovedesc talentați, iar ideile lor ne atrag atenția. Așa se face că avem din ce în ce mai multe colaborări cu profesioniști străini. Nu cred că este o industrie închisă, accesibilă doar niponilor.

Foto: Mihai Baloianu