Finanțe Interviuri Stiri

Cinci beneficii fiscale pentru antreprenori

16 iun. 2017 4 min

Cinci beneficii fiscale pentru antreprenori

Reading Time: 4 minute

Andra Casu EY Romania 2 1 e1497619362789Zona de facilități fiscale privind impozitul pe profit a fost extinsă pentru companiile care desfășoară exclusiv activitate de inovare și cercetare-dezvoltare. Dar diavolul fiscal stă, ca de obicei, în detalii.

Scutirea de impozit pe profit pentru companiile care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit reprezintă cele trei tipuri de facilități fiscale acordate, arată Andra Cașu, director în cadrul departamentului de asistență fiscală al EY România. Obiectivele acestor reglementări fiscale din ce în ce mai detaliate sunt stimula­rea activităților de inovare, cercetare și dezvoltare în vederea creării de locuri de muncă, dar și impulsionarea investițiilor în infrastructură și fabrici noi, dezvoltarea de noi capacități de producție, încurajarea capitalului autohton și atragerea de investiții străine.

Reprezentanta EY avertizează însă că sunt de așteptat controale mai riguroase din partea autorităților fiscale la nivelul companiilor care aplică aceste facilități – de exemplu, la cei ce desfășoară exclusiv activitate de inovare și cercetare-dezvoltare, având în vedere inclusiv scutirea nou-introdusă. Andra Cașu explică cinci facilități fiscale de care pot beneficia antreprenorii și companiile.

  1. SCUTIREA DE IMPOZIT PE PROFIT

Companiile care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, precum și activități conexe acesteia sunt scutite de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate. Această facilitate fiscală va fi pusă în aplicare în condițiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat. În conținutul ordonanței guvernului 57/2002 sunt incluse detalii privind tipurile de cercetare, dezvoltare și inovare (de produs sau de proces), ceea ce poate ajuta în încadrarea activității contribuabilului ca reprezentând exclusiv R&D. Dar încă nu avem la dispoziție normele pentru scutirea nou introdusă, care este mai limitată și poate mai ușor de determinat comparativ cu deducerea de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare. Din punct de vedere practic, va fi necesară clarificarea următoarelor aspecte: cum se va face recuperarea pierderilor fiscale în acest caz (este de așteptat ca în primii ani companiile să fie pe pierdere) și, respectiv, dacă selectarea contribuabililor care desfășoară exclusiv activități de inovare, cercetare și dezvoltare în vederea aplicării scutirii se va face după anumite coduri CAEN.

  1. DEDUCERI PENTRU CHELTUIELILE DE CERCETARE-DEZVOLTARE

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare se acordă o deducere suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități. Deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual, iar în cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează. Apoi, se aplică metoda de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare.

Facilitatea se acordă cu respectarea legislației în materia ajutorului de stat, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare desfășurate în scopul obținerii de rezultate ale cercetării, valorificabile de către companie, efectuate atât pe teritoriul național, cât și în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele din Spațiul Economic European.

În iulie 2016 au fost aprobate și normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, care aduc precizări utile. Astfel, în cazul în care o parte din activitățile de cercetare-dezvoltare sunt efectuate prin intermediul unui terț, acesta beneficiază de deducerea suplimentară dacă sunt îndeplinite celelalte condiții pentru acorda­rea facilității. În acest caz, compania beneficiară nu va mai putea lua în calculul propriului stimulent cheltuielile înregistrate în legătură cu terțul respectiv. Apoi, în situația în care activitățile de cercetare-dezvoltare sunt desfășurate de mai multe companii prin colaborare/asociere/acord, deducerile se calculează individual pentru fiecare companie, pe baza cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile efectuate de o companie nu sunt luate în calcul în determinarea stimulentelor fiscale acordate celorlalte companii. Nu în ultimul rând, normele s-au aliniat cu prevederile din Codul fiscal: condiția pentru acordarea deducerii suplimentare este ca activitatea de cercetare-dezvoltare să se încadreze în categoria activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică.

Este important și că aceste stimulente fiscale se acordă separat pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfășurat și nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului.

  1. SCUTIREA DE IMPOZIT A PROFITULUI REINVESTIT

Vizează profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate inclusiv în baza contractelor de leasing financiar.

Scutirea va avea aplicabilitate nelimitată în timp (s-a eliminat prevederea potrivit căreia această scutire se aplică doar până la 31 decembrie 2016) și în aria de aplicare a acestei facilități fiscale au fost incluse drepturile de utilizare a programelor informatice.

Facilitatea se aplică pentru activele considerate noi, iar în cazul activelor care se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, se acordă pentru investițiile puse în funcțiune parțial în anul respectiv, în baza unor situații parțiale de lucrări.

Există, de asemenea, obligația companiei de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5 ani. Este important de precizat că, în cazul aplicării acestei facilități, nu se poate aplica simultan și amortizarea accelerată pentru respectivele active.

  1. RECUPERAREA PIERDERILOR FISCALE

De regulă, în perioadele de startup, un aspect comun este înregistrarea unei poziții de pierdere fiscală (și cel mai probabil și contabilă). Din punct de vedere fiscal, pierderea anuală stabilită prin declarația de impozit pe profit se recuperează din profiturile impozabile obținute în următorii 7 ani consecutivi. Prin urmare, contribuabilii companii pot beneficia de reportare pe o perioadă relativ lungă, ceea ce aduce un impact favorabil în momentul în care se trece pe poziție de profit impozabil (și anume, prin diminuarea obligației de plată a impozitului pe profit datorat). Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

  1. AMORTIZAREA ACCELERATĂ

Un alt aspect fiscal de interes este posibilitatea aplicării unui regim de amortizare fiscală accelerată. Această metodă se poate aplica, de exemplu, în cazul echipamentelor tehnologice, al mașinilor, uneltelor și instalațiilor de lucru, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora. Trebuie menționat că, în cazul metodei de amortizare accelerată, pentru primul an de utilizare a mijlocului fix amortizarea nu poate depăși 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul companiei. În continuare, pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: