Criza din Grecia ne face daruri

<p>  </p> <p> <strong>Situatia disperata a Greciei a trimis fiori reci catre Bucuresti. Ce ne aseamana, dar si ce ne desparte  de Grecia si cum putem folosi lectia elena pentru a trece examenul crizei?</strong></p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Grecia “arde” si Uniunea Europeana este pusa pe jar. Ba mai mult, s-a oferit sa o ajute, avand in  vedere situatia economica dificila cu care se confrunta in acest moment Atena. De ce? Datoria de  stat a Greciei este echivalenta cu peste 12% din Produsul Intern Brut (PIB), nivel care a  determinat agentiile de evaluare financiara sa reduca ratingul tarii, ceea ce a dus la speculatii in  piata in legatura cu capacitatea statului de a-si respecta obligatiile financiare si de a ramane in  zona euro. Iar daca “tara zeilor” intra in incapacitate de plata, zona euro este puternic amenintata. </p> <p> Este o perspectiva sumbra a ceea ce se intampla in prezent cu aceasta tara puternic lovita economic. Ecourile trezite in intreaga Europa au suscitat un interes puternic si la Bucuresti, avand  in vedere ca, la precedenta vizita a Fondului Monetar International (FMI), expertii acestuia au  avertizat guvernul asupra problemelor care se petrec la Atena si asupra pericolului economic  existent si in Romania daca nu sunt implementate reformele structurale, fiscale si de politica  monetara. FMI a declarat ca este dispus sa ajute Grecia sa treaca cu bine peste dificultatile  financiare. </p> <p> Programul de sustinere ar putea consta in expertiza FMI in zona pachetelor de “bailout”, combinata cu finantare din partea statelor din zona euro, fara imprumuturi de la institutia financiara internationala. La momentul redactarii acestui articol se pregatesc lucrarileconferintei  ministrilor de finante ECOFIN, care vor lua in discutie modul in care statele UE vor sprijini Grecia. </p> <p>  </p> <p> <strong>Ecou mondial </strong></p> <p> Valurile grecesti agita apele peste tot in lume. Unii lideri europeni, precum cancelarul german,  Angela Merkel, si-au exprimat dezamagirea fata de aceasta situatie si se vorbeste tot mai mult de  scoaterea Greciei din zona euro. “Grecia a realizat multe lucruri cu banii de la UE «pompati» de la  aderarea lor la Uniune. Din pacate, o parte dintre acesti bani au fost deturnati in timp (cu viteza tot mai mare) de la investitii catre scopuri populiste si politicianiste. Faptul ca grecii au «masluit» raportarile statistice fata de Eurostat si au ascuns depasirea deficitelor acceptate pentru un membru al Uniunii arunca desigur o pata pe capacitatea de management unitar la nivelul Comisiei Europene”, puncteaza Dragos Cabat, Managing Partner al companiei de consultanta financiara Financial View. El adauga ca, in cazul in care Grecia esueaza in stabilizarea economiei si in reducerea deficitelor, finantarea externa din surse private va fi aproape imposibila. Prin efect  de contagiune, o asemenea situatie ar putea lovi pe rand Irlanda, Portugalia, Spania si chiar Italia,  toate tari cu economii fragile in acest moment. “Desi Grecia nu inseamna mare lucru la  nivelul UE prin ponderea sa in PIB-ul total si marimea populatiei, o extindere a crizei financiare la  alte tari «vulnerabile» de pe axa sudica a UE ar genera probleme imense la nivelul zonei euro,  inclusiv privind stabilitatea monedei unice sau chiar existenta acesteia”, arata Cabat.</p> <p> Jarul incins  pe care paseste in acest moment Europa are repercusiuni la nivelul intregului glob,  prin scaderea cotatiilor pe euro, date fiind amenintarile amintite mai sus. Si la Washington  situatia este analizata cu prudenta extrema, date fiind implicatiile economice. Mihai Tanasescu,  reprezentantul Romaniei la FMI, a punctat trei aspecte care ingrijoreaza analistii: scaderea de  2,6% a economiei in trimestrul patru, cu aproape un procent mai abrupta decat se asteptau  analistii, deficitul bugetar urias de la sfarsitul anului trecut (peste 12% din PIB) si datoria publica foarte mare, cu plati care urmeaza sa fie facute in contul datoriei in cursul acestui an de peste 50  miliarde de euro. “Este clar ca, in conditiile acestea, tara este intr-o situatie financiara dificila si de    aceea la summitul informal al sefilor de stat din UE, de la mijlocul lunii februarie, s-a ajuns la un  consens de a sprijini Grecia daca va fi necesar. Vreau sa specific ca, pana in momentul de fata,  Grecia nu a solicitat sa fie ajutata. Este clar ca presiunile mari pe euro care s-au facut inultima perioada probabil vor mai slabi”, a declarat Tanasescu pentru revista <strong><em>Biz</em></strong>. Potrivit calculelor  ministerului de finante grec, nevoie de creditare a Greciei in 2010 este de 53,2 miliarde de euro  sau 21,8% din PIB, mai mic, totusi, cu 13 miliarde de euro decat in 2009. In ceea ce priveste Romania, Mihai Tanasescu crede ca 2010 se arata cu totul si cu totul altfel, va fi un an care va repune din nou Romania pe crestere economica, chiar din primul trimestru al acestui an. “Cred  ca in momentul de fata aprobarea bugetului pe 2010, reluarea finantarii externe, o politica  monetara proactiva dar coordonata cu o politica fiscala foarte, foarte prudenta constituie primii  pasi in refacerea increderii si in reluarea cresterii economice”, arata reprezentantul Romaniei la  FMI. El adauga ca refacerea increderii inseamna “mai multa transparenta, mai multa clarviziune  in ceea ce priveste politicile publice coroborate cu scopurile pe care vrem sa le obtinem, iar  reluarea cresterii increderii este foarte importanta pentru reluarea cresterii economice in perioada   anilor care urmeaza”. </p> <p>  </p> <p> <strong>Grecia vs. Romania</strong></p> <p> In ciuda sentimentului pozitiv legat de economia romaneasca exprimat de Tanasescu, este firesc,  avand in vedere semnalele si avertizarile legate de alte state, sa ne punem intrebarea ce se va intampla cu Romania si daca exista vreo asemanare cu situatia Greciei. Mai ales ca si noi  am inregistrat pe parcursul anului 2009 o contractie economica puternica, care s-a mentinut si in trimestrul patru, cand a fost de 1,5%, ceea ce a dus la o scadere de 7,2% pentru tot anul. Cifra  este, dupa Letonia, cea mai mare la nivelul UE. </p> <p> Potrivit analistilor, se pare totusi ca Romania a  depasit momentul foarte complicat al unei situatii economice dezastruoase. “Finantarea externa este reluata de catre finantatorii externi, finantarea de pe piata de capital interna merge intr-o directie buna la costuri din ce in ce mai mici, posibilitatea ca tara sa se imprumute de pe pietele externe este destul de mare, la costuri relative corecte. Eu cred in momentul de fata ca nu exista  in asemenea scenariu potrivit caruia Romania sa intre in incapacitate de plata. Mai ales ca exista  in programul cu UE si cu FMI si astfel Romania isi va consolida pozitia fiscala”, apreciaza Mihai Tanasescu. Reprezentantul Romaniei la Fond atrage atentia, insa, ca trebuie sa fim constienti de  faptul ca avem foarte mult de munca, foarte multe reforme de implementat, unele chiar mai putin  opulare, cum este cea legata de pensii. “Este clar ca momentul greu a trecut, dar determinarea,  seriozitatea si, cred eu, dorinta ca reformele structurale sa fie implementate cu rapiditate in asa  fel incat sa imbunatateasca fundamentele economice ale economiei romanesti trebuie sa existe  si este foarte important pentru anul acesta si anii care urmeaza.” </p> <p> Exista si diferente fata de Grecia, cel putin la nivel de cifre. Romania nu are o datorie publica la nivelul Greciei (peste 100% din PIB), fiind doar la un nivel de 28-29%, dar trebuie sa fim foarte atenti la viteza cu care marim aceasta datorie si pentru ce o marim. O ancora importanta va fi in  perioada urmatoare stabilirea unor criterii foarte clare de indatorare publica, pe segmente de  activitate, in asa fel incat sa se creeze valoare adaugata pe termen lung. A creste datoria doar pentru plati curente si nu pentru dezvoltare si investitii este o greseala strategica. In plus, reformele structurale agreate cu FMI si cu UE (legea pensiilor, a salarizarii unitare, a personalului  din institutiile centrale si locale, reformele din administratiile locale care acumuleaza pierderi sau intreprinderile cu capital de stat care au pierderi mari etc.) trebuie sa continue intr-un ritm  ccelerat. Fara aceste reforme, Romania nu va face fata problemelor fiscale si ar putea esua in  reluarea cresterii economice. Presiunile privind plata datoriei externe pentru Romania incep in  2012 si devin mai serioase in 2013. Problema care apare in acest caz este ca acestia sunt ani  electorali si, din experientele anterioare, in asemenea ani orice guvern se fereste de reforme,  luand masuri populiste, pentru a castiga bunavointa electoratului. Tot la orizontul 2012-2013  Romania trebuie sa inceapa apropierea de mecanismul ERM, anticamera pentru adoptarea euro  in 2015. “Probabil ca din acest punct de vedere (si numai din acesta) renuntarea la o parte din  sumele venite de la FMI si organismele financiare internationale ar fi benefica pentru Romania in  acest moment”, crede Dragos Cabat. Ca sa putem renunta la sume, este nevoie sa scadem  deficitul bugetar. Acesta ar fi fost si mai mare in 2009, probabil in jur de 9%, daca nu se luau  masuri de ajustare fiscala. Asa cum arata bugetul pe 2010, in opinia lui Tanasescu, masurile de  reforma structurale vor consolida pe termen mediu si lung finantele publice. In 2010 va fi o  ajustare fiscala de peste doua puncte procentuale din PIB, ceea ce va conduce la o diminuare  treptata a deficitului, iar atingerea pragului de 3% in anul 2012 este un interval de timp corect.  "Acest lucru inseamna foarte multa determinare politica si institutionala pentru a continua reformele in anii care urmeaza. De aceea cred ca masurile pe care trebuie sa le ia Romania  pentru a nu ajunge vreodata in situatia Greciei este sa continue acest program de consolidare  fiscala, sa aiba grija si sa se uite cu seriozitate atunci cand face o crestere de datorie publica,  stfel incat ea sa nu aiba viteza care a avut-o in anul trecut fara a avea foarte multe lucruri concrete”, arata Tanasescu. Controlul strict al managementului datoriei publice si o buna  coordonare a politicilor fiscale cu politica monetara sunt esentiale pentru reusita. Ca sa ajungem  a reducem deficitul bugetar, optim ar fi sa ne aflam intr-o perioada de crestere economica. In  conditiile actuale, putem spera doar la reduceri de cheltuieli, dar cheia este cresterea veniturilor  in acelasi timp cu stimularea economiei.</p> <p> Totusi, exista si asemanari intre noi si Grecia, iar principalul punct comun este lipsa de vointa politica si de profesionalism la nivelul actului politic. Iar coruptia ne apropie si mai mult de imaginea Greciei. “Totusi, sa nu uitam ca Grecia si-a dezvoltat mult industria si agricultura (ironic,  tinand cont de resursele minime de care beneficiaza tara), pe langa exploatarea potentialului  turistic al tarii. In cazul Romaniei, suntem mult in urma Greciei privind infrastructura si dezvoltarea mediului economic, dar si in ceea ce priveste pietele financiare”, a punctat Dragos Cabat. </p> <p>  </p> <p>  </p> <p> <span style=”color:#ff0000;”><u><strong>Recomandari pentru trecerea la euro</strong></u></span></p> <p> Romania isi doreste sa adopte euro undeva la orizontul anului 2015. “Problema adoptarii euro,  dupa experienta Greciei, probabil va fi regandita la nivel european. Este clar ca foarte multe tari  doresc sa adopte metoda euro, dar problema sau intrebarea care se pune, in cazul nostru, este  cat de pregatiti suntem sa adoptam aceasta moneda europeana cu o economie care nu este  inca foarte bine pregatita. Mesajul meu aici este ca trebuie adoptat euro, fara doar si poate, dar economia trebuie sa fie pregatita, fundamentele ei trebuie sa fie solide, in asa fel incat, odata  adoptata aceasta moneda, sa insemne o respectare a unei discipline financiare de catre  guvernele viitoare, a unei seriozitati, a unei consolidari fiscale continue, a unor reforme care  trebuie implementate constant. Avem nevoie de aceasta introducere a euro care inseamna si o maturitate politica vizavi de modul in care vom conduce mai departe mentinerea introducerii euro. Poate ca este mai usor sa il introduci, dar mai greu este sa il mentii. Vezi ce se intampla in Grecia  in momentul de fata. Acum 11 ani, cifrele poate aratau bine, dar de fapt ele nu erau adevarate.  Sigur, 2015 in momentul de fata este timingul oficial care trebuie pastrat, dar trebuie inteles ca,  odata introdus euro, el trebuie pastrat, iar valorile fundamentale ale economiei trebuie mentinute  pe o perioada lunga de timp.”  <strong> Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI</strong></p>