Cum dezvoltăm angajații în 2018

M-am întrebat mereu ce anume îi poate ține pe oameni mai mult în sala mea de curs. Acesta este motivul pentru care suntem astăzi aici, eu scriind și tu citind despre metodele de învățare pe care le folosesc companiile din România, în 2018.

De Dan Berteanu

Probabil că știi deja că la nivelul Uniunii Europene (UE), există încă din 2009, o preocupare din ce în ce mai mare pentru creșterea gradului de învăţare continuă în rândul adulţilor, blocul comunitar propunându-şi creşterea acestuia cu 15% până în 2020. Pe fondul acestei ţinte, dar şi datorită schimbărilor continue care se produc pe piaţa muncii au început să apară trenduri care să stimuleze învăţarea în rândul adulţilor. Ca și în anii trecuți, microlearning-ul rămâne o tendință importantă. Dar spre deosebire de 2017, anul acesta observ cum vin puternic din spate alte trei trenduri care își vor securiza locul în topul tehnicilor de stimulare a procesului de învățare în rândul adulților.

Dan Berteanu și Diana Rosetka, fondatorii Equatorial

Micro-învățarea. De ce a rămas în top

Îmi aduc și acum aminte de training-urile pe care le țineam acum 15 ani, când mi-am început cariera în domeniu. Durau zile întregi, de dimineață până seara. Oamenilor li se părea interesant să vină la training pentru că nu se mai confruntaseră cu acest context până atunci. Însă acum lucrurile stau cu totul altfel. Cred că știi despre ce vorbesc… Exact, ai ghicit: timpul! Timpul nu ne mai permite să stăm zile întregi în sala de training pentru că sarcinile pe care le avem de îndeplinit au devenit mult mai complexe, piața muncii a suferit multe transformări în ultimul deceniu… și motivele pot continua.

Drept pentru care companiile au început să caute soluții pentru a putea să își dezvolte în continuare angajații și să se adapteze în același timp la nevoile lor. În raportul publicat de LinkedIn la începutul acestui an, referitor la învățarea în organizații (”2018 Workplace Learning Report – The Rise and Responsibility of Talent Development in the New Labour Market”), micro-learning-ul este conceptul pe care 49% dintre organizații își propun să îl dezvolte în cadrul strategiei pentru dezvoltarea continuă a angajaților.

Această tendință s-a dezvoltat din lipsa tot mai acută de timp a persoanelor care doresc să învețe și reprezintă un tip de învățare online unde informația este distribuită în cantități mici, este concisă și disponibilă în orice moment. Aceasta pentru că ultimele studii în domeniu spun că un om se poate concentra într-o activitate până la 8 secunde. Este, deci, destul de greu să ții concentrat creierul unui om, astfel că micro-învățarea lucrează în același ritm cu creierul uman. În loc să primească foarte multă informație pe care nu o poate procesa, creierul primește calupuri de informație pe care are timp să le așeze în ordine și să le proceseze înainte să devină supra aglomerat.

Blended Learning începe să câștige din ce în ce mai mult teren

Plecând de la faptul că o persoană se poate concentra în medie aproximativ 8 secunde mi-a venit acum în minte un  studiu  publicat de SAGE Journals (Non-work at work: Resistance or what?) care arată că angajații pierd, în medie, între 1.5 şi 3 ore pe zi fiind distrași de alte lucruri care nu țin, efectiv, de munca lor. Deci cum poți folosi mai bine acest timp?

Conceptul de „blended learning” combină cursurile în sala de clasă cu tehnologia și cu un proces de follow-up unde informația este redistribuită și disecată, puțin câte puțin, astfel încâ să poată fi procesată, în cea mai mare parte de către participanții la training. Mutarea focusului de pe procesul de învățare rigid și obligatoriu pe unul în care angajații învață singuri și din proprie inițiativă ajută foarte mult la creșterea dorinței de a învăța.

Învățarea pe segmente de nișă

Până în 2020, 29% din forța de muncă la nivel mondial va trebui să dobândească noi abilități pentru a putea răspunde cerințelor de la locul de muncă, sau cel puțin asta susțin experții din cadrul Forumului Economic Mondial. De aici și nevoia de învățare a angajaților care vor avea tendința să se specializeze în domenii din ce în ce mai specifice cum ar fi securitatea cibernetică sau managementul datelor personale.

La rândul meu, m-am specializat de-a lungul timpului. La început în vânzări B2B unde am participat la nenumărate cursuri în perioada în care am lucrat pentru Chemsearch și ulterior pentru Achieveglobal. Ulterior pentru orice nouă specializare adăugată zonei mele de expertiză (dezvoltarea echipelor, leadership, cultură organizaționlă, gamification etc.) am urmat un proces oarecum similar: am citit mult despre subiect, am participat la workshop-uri și examene de certificare, am testat în viața de zi cu zi și am învățat din greșeli.

Game-based Learning

Răspunsul la întrebarea mea de la începutul acestui text, „Cum îi fac pe oameni să stea mai mult în sala mea de curs?” este game-based-learning. Îmi amintesc și acum. Alergam în parc (Pantelimon, vis-a-vis de fosta fabrică Antilopa) și ascultam un audio book (The Multiplayer Classroom by Lee Sheldon) și dintr-o dată am avut o revelație. Eu mă gândeam la asta de foarte mult timp pentru că la un moment dat am avut o discuție cu fiul meu, undeva prin 2013, când într-o zi obișnuită, după ce l-am întrebat cum a fost la școală, mi-am dat seama că în 5 sau 6 ani el urmează să fie în sala mea de training și că prin stilul de predare pe care îl practicam atunci aș fi reușit destul de greu să îi captez atenția. Fiul meu fiind pasionat de jocuri, de mic, s-a produs o scânteie în mintea mea și am început să citesc foarte multe cărți despre gaming și să experimentez ca să înțeleg ce anume îi determină pe oameni să fie atât de atrași de jocuri.

Învățarea prin joc face apel la competiție și interactivitate și permite participantului să învețe în timp ce realizează o activitate distractivă. Principalele elemente care stau la baza acestui tip de învățare sunt competiția, implicarea voluntară și recompensa imediată. Chiar dacă este o aplicaţie specifică a gamificării în învăţare, învățarea prin joc este un concept complex pentru că implică folosirea mecanicilor de joc cu ştiinţele cognitive şi, în multe cazuri, cu tehnologia informaţiei.

Ca să înțelegi mai bine de ce ne plac jocurile atât de mult fac apel la cartea lui Jane McGonigal, ”Reality Is Broken: Why Games Make Us Better and How They Can Change The World”, unde autoarea explică faptul că realitatea nu ne motivează destul și nu este construită astfel încât să ne determine să funcționăm la potențial maxim. Pe când jocurile ne învață cum să creăm oportunități din proprie inițiativă și ne provoacă la limita abilităților noastre. Aceste principii le-ai putea transfera și în jobul tău de zi cu zi.

Cred că astăzi, în Corporate Romania, este mai degrabă vorba despre oameni care nu folosesc ceea ce ştiu şi mai puţin despre oameni care nu ştiu ce trebuie să folosescă pentru a-și face jobul. Am început să caut răspunsul la întrebarea cum am putea să-i convingem să o facă pentru că vor, pentru că găsesc în asta semnificaţie şi satisfacţie. Rezolvarea problemelor serioase prin joc a fost revelația.

Dan Berteanu este unul dintre fondatorii furnizorului de training Equatorial, companie care a produs VRunner, o platformă de învățare bazată pe joc.