Cum întărim capitalul românesc?

Atragerea de investiții directe, stimularea muncii eficiente, creșterea capacității administrative a statului, respect față de cetățean și față de investitor, investiții pentru viitorul națiunii – acestea sunt măsurile propuse de Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) pentru întărirea capitalului românesc.

În ultima perioadă, organizațiile oamenilor de afaceri (români și străini) au organizat conferințe de presă, au dat mesaje de dezavuare a unor experimente propuse de Guvern. Impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri, split payments la TVA, taxa de solidaritate sunt doar câteva exemple recente. Au fost măsuri reactive, pentru a împiedica degradarea mediului de afaceri”, arată AOAR, într-un comunicat de presă.

“AOAR nu cere taxe mai mici sau scutiri. Cerem stabilitate și predictibilitate fără de care nu putem să ne dezvoltăm. Cerem o așezare corectă a taxelor, fără excepții și cerem servicii publice de calitate oferite de ANAF, cerem protecție în fața celor care nu înțeleg să respecte legea și fac evaziune. Nu putem concura cu cei care fură TVA și își plătesc la negru angajații!”, subliniază AOAR.

Oamenii de afaceri consideră că este nevoie să se treacă de la atitudinea reactivă din ultimele luni la una proactivă și face public Guvernului sugestii concrete cu privire la câteva măsuri de care mediul de afaceri – în special capitalul autohton, are nevoie pentru a se dezvolta, prospera, crea locuri de muncă bine plătite pentru români în România:

  1. Impozitul pe profit

Avem nevoie de consolidare fiscală în grupurile românești de companii pentru a putea avea condiții egale cu investitorii străini care consolidează la ei acasă.

Asta ar da posibilitatea și grupurilor cu capital românesc să își poată organiza mai bine finanțele. Depunerea declarației de impozit pe profit consolidat pe grup, nu numai că permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede, dar:

  • Elimină nevoia pentru grupurile românești cu privire la întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile românești și, de asemenea, un cost semnificativ pentru ANAF de a verifica degeaba aceste dosare;
  • Ar permite ANAF să își folosească resursa (extrem de firavă) pentru a controla prețurile de transfer acolo unde există riscul real de erodare a bazei fiscale în România: plăți externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau sunt cunoscute că aplica regimuri fiscale preferențiale.
  • Cerem implementarea cât mai grabnică și creșterea capacității administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei fiscale și transferul profiturilor).

În plus, consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori! De ce să nu ne folosim avantajele?

  1. TVA

Nu cerem reducerea în continuare a cotei de TVA.

Consumul crește oricum precum Făt Frumos, nu considerăm că este o prioritate să avem și stimuli fiscali pentru creșterea consumului – politicile prociclice sunt de dorit a fi evitate. Avem nevoie de bani pentru a investi în infrastructură, în educație, nu pentru a stimula consumul din import!

Solicităm Guvernului să:

  • accelereze implementarea sistemelor informatice de care face vorbire în programul de guvernare și anume AMEF;
  • introducă sistemul electronic de facturare în B2B;
  • introducă cât mai grabnic SAF-T (Standard Audit File for Tax – model de raportare care permite controlul de la distanță);
  • depună toate diligențele pentru modificarea Directivei 112 privind TVA în sensul permiterii taxării inverse în B2B și implementarea acestei opțiuni imediat ce este posibilă. Taxarea inversă și nu split payments poate elimina complet frauda de tip carusel, reducând în același timp semnificativ costurile de administrare atât pentru stat, cât și pentru contribuabil. Dezavuăm măsura anunțată cu privire la introducerea split payments! Aceasta poate genera blocaj economic și administrativ, punând practic toate companiile românești în poziția de a solicita rambursare de TVA.

Numai prin informatizare, modernizare și training pentru lucrătorii din ANAF poate fi combătută eficient frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează extrem de multe victime colaterale, măsuri care îngreunează intrarea în piață a antreprenorilor (datorită dificultății de obținere a codurilor de TVA) dar și generează scoaterea din piață a unor companii viabile, cu angajați, fără datorii, prin anularea codului TVA.

Cerem, de asemenea, Guvernului, să elimine din Codul fiscal prevederea nefericită cu privire la evaluarea de către ANAF a “intenției și capacității de a desfășura operațiuni taxabile”.

Inspectorii ANAF nu trebuie să analizeze oportunitatea unui business – asta e treaba investitorului. ANAF trebuie însă să fie capabil să facă analize de risc care să identifice și stopeze tentativele de fraudă, eventual pe modelele de KYC dezvoltate de sistemul bancar și nu să solicite și să analizeze planuri de afaceri ale contribuabililor.

  1. Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

Impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv, stabil. Este un factor de competitivitate pentru România. Lăsați-l așa!

Problema României o reprezintă contribuțiile sociale obligatorii, mult prea mari pentru contractele de muncă sau alte activități dependente.

Numărul extrem de mic de salarii mari declarate se datorează atât contribuțiilor sociale mari, cât și mascării salariilor sub alte forme de venit.

Trebuie să ținem cont că CAS și CASS nu sunt impozite, sunt contribuții care implică contraprestații, contribuții ce se bazează pe solidaritate. De aceea, e nevoie ca baza de calcul a acestor contribuții să fie plafonată.

Plafonarea (la un nivel cât mai jos cu putință!) este necesară nu numai pentru a stimula munca eficientă și conformarea voluntară, dar este imperativ necesară pentru a reduce obligațiile viitoare ale sistemului public de pensii și a îi asigura supraviețuirea, mai ales că se apropie ieșirea la pensie a  “decrețeilor” (persoane născute în perioada 1967 – 1970).

Vă propunem următoarea soluție:

  • Reintroduceți plafonarea bazei de calcul a CAS și CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte);
  • Pentru ca acest lucru să fie posibil, duceți la capăt propunerea din Program referitoare la mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și ajustarea corespunzătoare a salariului brut și “globalizarea” veniturilor, dar doar acolo unde acest lucru este necesar;
  • Păstrați și întăriți sistemul de plată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.
  • Eliminați excepțiile. Excepțiile sunt privilegii ale unor cetățeni pentru care trebuie să plătească ceilalți cetățeni! Acest lucru duce inclusiv la dezbinare, ori noi avem nevoie să întărim coeziunea acestei nații!
  • Sarcina fiscală totală trebuie așezată în funcție de CÂT și nu de CUM câștigăm. Obligațiile fiscale trebuie să fie aceleași pentru toți rezidenții în România, indiferent de modul în care acestea sunt obținute. Numai așa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toți.
  1. Credit fiscal pentru creșe/grădinițe

Trebuie să ne ocupăm de viitor încă de astăzi. Lumea se schimbă cu repeziciune iar șansele de adaptare la schimbare și de succes sunt direct proporționale cu nivelul de educație. Investiția în educație este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai devreme. Sunt studii care arată cât de importantă este educația timpurie, în primii 5 ani de viață ai copilului.

În programul de Guvernare aveți prevăzut a fi realizate 2.500 de creșe. Haideți să facem o parte dintre ele împreună, în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele!

Nu trebuie să reinventăm roata, avem soluția în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar să o extindem: creditul fiscal.

Facem creșe la poarta fabricii, a clădirilor de birouri, angajatorul plătește și își scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată.

O asemenea măsură ar fi nu numai o investiție în viitor, prin educație, dar și în prezent. Ar asigura familiilor tinere, educate, ce își doresc o carieră profesională confortul de a da naștere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei. Creșterea natalității nu poate fi asigurată doar prin stimulente materiale, trebuie asigurat confort și încredere familiilor tinere pentru a nu amâna decizia.

Acestea sunt doar câteva din măsurile ce pot ajuta companiile românești să se dezvolte, să genereze prosperitate prin muncă, prin investiții.

Cerem guvernului nostru să înceapă un dialog sincer, constructiv, profesionist, cu reprezentanții investitorilor în România. Soluții sunt, le putem discuta, agrea și implementa. Vom avea cu toții de câștigat!