Cum te pregătești de criză?

Vine sau nu vine? Și dacă vine criza, când va fi acest moment? Greu de știut exact. Antreprenorii pot fi însă atenți la câțiva indicatori macrofinanciari și își pot pregăti companiile astfel încât criza să nu îi surprindă.

Economia “duduie” din nou, semn că motorul se poate gripa când ne va fi creșterea mai dragă. Iar la creștere stăm bine: România înregistrează un avans economic de aproape 6%, cel mai ridicat ritm din 2008 încoace, dar alimentat de consumul populației în creștere cu 7,7%, pe fondul majorării salariilor și al nivelului redus al costurilor de finanțare.

Cum totul are loc pe o dinamică foarte lentă a investițiilor și într-un context de deteriorare a echilibrelor macroeconomice, economiștii consideră că acest ritm de creștere economică este nesustenabil.

Este, deci, momentul ideal să ne pregătim măcar pentru o corecție a piețelor. Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania (BT), spune că, pe plan global, ne aflăm în faza de vârf a ciclului economic postcriză și recomandă antreprenorilor monitorizarea unui set de indicatori macrofinanciari: costul de finanțare în plan global și dinamica indicilor bursieri, comenzile noi de bunuri de capital, încrederea investitorilor, stocurile companiilor, comerțul international.

Iancu Guda, director general la Coface Servicii, spune că harta riscurilor glo­bale este din ce în ce mai complexă și diversificată, fiind alimentată de creșterea rapidă a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale pe fondul creșterii incertitudinii privind economia globală și tensiunile geopolitice, precum și al creșterii frecvenței mesajelor și politicilor protecționiste care plafonează creșterea comerțului internațional și creșterea mondială. Totodată, se amplifică incertitudinile privind proiectul UE în contextul procesului de ieșire a Marii Britanii din blocul comunitar și problemele financiare întâmpinate de o serie de grupuri bancare europene.

Pe plan intern, Iancu Guda crede că harta principalelor riscuri cuprinde mai multe provocări: deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în piețele emergente, tensionarea echilibrelor macroeconomice (în contextul unei creșteri bazate pe consum si măsuri fiscale prociclice, alimentând presiuni inflaționiste și deficite externe – comercial, contul curent – în crestere), dar și menținerea creditării modeste în rândul companiilor. Acestor provocări li se adaugă legislația incertă și impredictibilă și accelerarea prețurilor activelor imobiliare.

Atenție la indicii bursieri!

Andrei Rădulescu arată că, în mod normal, economia SUA (prima economie a lumii, cu o pondere de 25% din PIB-ul global) ar putea intra în faza de ajustare ciclică în a doua jumătate a anului 2018.

“Cu toate acestea, ne așteptăm la o aterizare normală a economiei globale în trimestrele următoare, spre deosebire de ajustarea forțată din urmă cu 10 ani (incidența Marii Recesiuni, cea mai severă criză economico-financiară globală de la finalul celui de-al doilea război mondial)”, adaugă economistul, precizând că primul semnal cu privire la finalul de ciclu postcriză va fi dat de ajustarea indicilor bursieri.

Întrebat ce i-ar sfătui pe antreprenorii care vor să fie pregătiți pentru noul ciclu economic, Andrei Rădulescu menționează în primul rând investiția în tehnologie și argumentează că revoluția digitală va continua și va fi resimțită de toate sectoarele economiei. În al doilea rând, recomandă atenție la oportunitățile de extindere pe alte piețe, îndeosebi regionale (Balcanii de Vest). Nu în ultimul rând, recomandă un comportament investițional echilibrat și atenție la convergența în materie de performanță economico-financiară către nivelurile din țările dezvoltate, mai ales în contextul perspectivelor de aderare la OCDE.

Diversificare și înțelegerea riscului

Pentru diminuarea impactului cauzat de următoarea recesiune, companiile pot recurge la flexibilizarea structurii de cheltuieli prin reducerea sau eliminarea cheltuielilor fixe care nu au legătură cu activitatea de bază (deci, subcontractarea serviciilor conexe), spune Iancu Guda. Aceasta poate contribui la o valoare adăugată mai mare, o creștere a marjei de ajustare într-un context de restructurare și o mai bună concentrare asupra activității de bază. Totodată, companiile ar trebui să își diversifice portofoliul de clienți, canalele de vânzare și piețele de desfacere. Dacă este posibil, inclusiv diversificarea produselor (sau adăugarea de opțiuni suplimentare celor existente pentru diferențiere).

O altă recomandare este temperarea în ceea ce privește apelul la creditul comercial. În acest sens, durata medie de plată a furnizorilor nu ar trebui să depășească durata cumulată de rotație a stocurilor și de colectare a creanțelor. “Într-adevăr, pe de o parte, un termen de plată extins către furnizori permite conservarea situației de lichiditate pe termen scurt. Totuși, pe de altă parte, același termen extins de plată a furnizorilor se poate întoarce împotriva firmei subiect într-un context de scădere a veniturilor, din cauza facturilor istorice (aprovizionări efecuate în timpul creșterii veniturilor) care ajung la scadență când compania are presiuni asupra lichidității din cauza scăderii veniturilor”, arată Guda. Totodată, companiile au nevoie de o mai bună înțelegere a riscului sistemic. Atunci când o companie vinde cu plata la termen către un client mai riscant, dar care, la rândul său, vinde către un client mai puțin riscant, atunci firma subiect (furnizorul inițial) poate solicita o cambie, sau cesiune de creanță (în esență, să fie plătit direct de către clientul clientului său). Atunci când o companie vinde cu plata la termen către un client mai puțin riscant, dar care, la rândul său, vinde către un portofoliu de clienți ce comportă un risc peste medie, sunt recomandate garanții suplimentare de la firma subiect, completează Guda.

Bine ar fi ca previziunile privind o nouă recesiune să nu se adeverească prea curând, dar un business pregătit în orice moment pentru vremuri grele va putea naviga mult mai ușor nu doar prin furtună, ci și pe vreme bună.