De la cec la credit

Un brand de un secol si jumatate implica o istorie, traditie si, mai ales, valoare adaugata. Pentru o banca, 150 de ani de activitate continua inseamna si o mare reponsabilitate fata de clienti, lucru pe care Radu Ghetea, Presedinte Director General al CEC Bank, il stie foarte bine. 

Cum vedeti acesti 150 de ani ai CEC Bank?

Radu Gratian Ghetea micEste un eveniment deosebit, nu numai pentru institutia noastra, ci si pentru sistemul bancar romanesc, in conditiile in care putem si la acest capitol sa ne comparam cu sisteme bancare cu traditie din Europa. Prin prezenta CEC Bank avem o banca care este comparabila cu banci din intreaga lumea sau din Europa. Citeam acum cateva zile ca Societe Generale a implinit si ea tot 150 de ani, dar in luna mai. Noi suntem mandri sa fim printre valorile care au ramas de cand Alexandru Ioan Cuza a pus bazele sistemului bancar si ca, mai ales in ultima perioada, de cand am pornit procesul de transformare a Casei de Economii si Consemnatiuni intr-o banca comerciala universala, am adus o valoare suplimentara acestei institutii atat de reprezentative pentru Romania. Cert este ca de-a lungul anilor, indiferent de cum s-a numit, institutia a avut un rol deosebit in economia romaneasca, fie ca ani de-a randul a fost principala sau, in multe etape, singura institutie care a atras disponibilitatile existente la populatie pentru a le redistribui in sistemul bancar. Din 2007 incoace, banca a inceput sa isi adauge la portofoliul sau acele produse si servicii specifice unei banci comerciale – credite pentru companii, pentru administratiile publice locale. Cand spun companii ma refer atat la IMM-uri, dar si la companii mai mari, banca noastra avand flexibilitatea in acest moment de a se adapta oricaror cerinte care apar in piata. A fost boom-ul imobiliar, banca noastra lucra cu persoanele fizice, a venit perioada de criza cu o nisa care a functionat bine si care functioneaza bine – agricultura. De asemenea, programele de dezvoltare rurala, care veneau cu fonduri europene si la care banca noastra a finantat foarte multe proiecte. Peste 22.000 de credite au fost acordate pentru accesare de fonduri europene sau subventii europene si in total au fost adusi, sub forma de grant, peste 1,5 miliarde de euro, vorbesc de partea de grant aferenta creditelor pe care le-am acordat noi.

Care sunt principalele coordonate ale bancii?

grafic 1 Conform strategiei propuse de noi si aprobate de Ministerul de Finante, care este revizuita in fiecare an, misiunea noastra este ca trebuie sa fim o banca comerciala universala care va finanta cu precadere IMM-urile, agricultura, administratiile publice locale. Asa arata ponderea portofoliului de credite, 42% IMM, in jur de 18% agricultura (aici exista o anumita suprapunere cu IMM-urile) si 10% administratiile publice locale. Daca la un moment dat actionarul spune sa inversam niste prioritati sau sa mai adaugam prioritati, fiind o banca comerciala universala, ne vom putea adapta. Sa nu uitam ca banca este singura care a participat si participa la toate programele guvernamentale, de la Prima Casa la Primul Siloz, la anveloparea cladirilor, acum avem Prima Masina, tot ce a reprezentat ajutor de minimis, programul Kogalniceanu, absolut toate programele guvernamentale. Specificul nostru este ca ne adresam atat clientilor foarte mari si importanti, cum ar fi o primarie de sector sau o primarie a unui municipiu, dar si unor primarii, in numar de cateva sute, care au beneficiat de credite de la noi pentru a dezvolta proiecte de modernizare, inclusiv in comune cu cateva sute de locuitori. As mai da un exemplu, daca ne gandim la agricultura. Avem intr-adevar mari clienti, latifundiari, antreprenori cu foarte bune rezultate, care au reusit sa stranga la un loc terenurile arendate sau sa cumpere terenurile respective si sa faca agricultura moderna, cu mijloace moderne de lucru, care asigura si o eficienta in ceea ce priveste productiile la hectar sau, daca ne referim la zootehnie, fac aproape activitate pe scara industriala. Dar, in acelasi timp, nu i-am uitat nici pe micii fermieri. Am avut o perioada foarte importanta pentru finantarea agriculturii, in sensul ca atunci cand subventiile veneau oarecum intarziat, oamenii puteau sa beneficieze de credite-punte de la noi, care puteau fi luate si pentru 2-3 hectare si pentru trei oi sau trei capre. Aceste exemple reflecta modul in care banca s-a adaptat deosebit de repede la cerintele pietei. Eu cred ca tocmai aceste exemple reprezinta elementul determinant ca notiunea de banca comerciala, care se practica de altfel in toata lumea si in Europa si si-a demonstrat fiabilitatea, trebuie aplicata in continuare in Romania. Sa nu uitam ca aceasta banca in 2007 era o banca de economii, se adresa numai populatiei, in 2008, 2009, 2010 acest segment s-a prabusit si daca banca nu ar fi avut nisele de care vorbeam – agricultura, IMM-uri, administratie publica locala – probabil ca nu ar mai fi putut rezista in piata. Este o demonstratie clara ca modelul de banca comerciala universala functioneaza foarte bine, indiferent ca este in proprietatea statului sau a altcuiva, de fapt nu mai conteaza proprietatea, ci cui te adresezi si sansa de a face business in piata.

Exista aceasta discutie despre transformarea CEC Bank intr-o banca de dezvoltare.

As vrea sa nu facem o greseala. Actionarul, statul roman, care este reprezentat de catre Ministerul Finantelor, nu s-a aventurat sa faca asemenea declaratii. Ministerul ne-a trasat foarte precis si este scris in misiunea noastra, care este publica, prioritatea de care va spuneam. Nu este prioritar sa acordam credite populatiei, nu este prioritar sa finantam autostrazi, mall-uri sau stadioane sau sa cumparam actiuni. Vedeti ca sunt o gramada de lucruri care ar putea fi prioritare, insa in acest moment pentru noi sunt prioritare IMM-urile, agricultura si administratiile publice locale. Daca actionarul ne va cere la un moment dat sa ne indreptam intr-o anumita directie, atunci o vom face. Este foarte important sa se cunoasca aceste lucruri inainte sa se faca observatii. Un alt lucru vizat de noi, care e trecut separat in misiunea noastra, este ca o atentie deosebita va fi acordata co-finantarii proiectelor cu finantare europeana, care foarte multe sunt si in agricultura, si la IMM-uri, si la administratiile publice locale.

CEC Bank a avut o istorie destul de zbuciumata in ultimii ani.

grafic 3Am avut o situatie in care aceasta banca, timp de 17 ani, a avut 10 presedinti si foarte multi vicepresedinti, in perioada 1990 – 2007. Spre sfarsitul perioadei, prin 2005, se punea problema ca banca nu mai este ceea ce trebuie si ar trebui privatizata. S-a incercat un proces de privatizare, iar pretul a fost unul extraordinar de mic, pentru ca banca facea ce facea, nu mai era interesanta si doar pentru ca avea peste 1.000 de unitati la acel moment nu era asa interesant. Acum devine foarte interesant, pentru ca practic in rural suntem printre putinii care au prezenta si expertiza. Agricultura, emanciparea satului romanesc trebuie sustinute, ori aceasta sustinere, cu tot respectul, nu se face nici de pe bulevardul Magheru din Bucuresti, nici din Piata Sfatului din Brasov, se face din piata sfatului din comuna respectiva. }inem aceste unitati, chiar daca unele nu sunt foarte profitabile, pentru ca ne dorim sa fim aproape de oamenii de acolo. Sigur, acolo unde lucrurile au fost foarte clare, unde anumite unitati nu au fost profitabile sau nu si-au acoperit cheltuielile, atunci le-am inchis, dar am ramas cu o serie de 1.069 de unitati in toata tara.

Sa vorbim putin despre rezultatele financiare.

Noi le dam o singura data pe an, e un lucru pe care eu il consider normal ca atunci cand dai publicitatii niste rezultate sa fie auditate si sa fie comparabile cu alte banci. Am reusit in sapte ani, in care foarte multi au fost de criza, sa facem restructurare masiva, am realizat trecerea de la o casa de economii spre o banca comerciala universala, care a insemnat in primul rand investitii foarte mari in pregatirea personalului, in crearea produselor si serviciilor pentru o banca comerciala si in imagine, oricare din unitatile noastre de oriunde din tara arata la fel. In ceea ce priveste personalul, noi nu am mers pe ideea sa inlocuim, ci sa folosim personalul existent, nu am vrut sa cream nici probleme sociale, fiind o banca a statului, si am investit in pregatirea oamenilor. E o realitate, avem o medie de varsta ridicata, 45 de ani. Am adoptat acesta politica de a nu inlocui oamenii, ci de a-i utiliza si chiar avem un proiect acum care se cheama “Omul potrivit la locul potrivit”. Pe fondul acesta, al investitiilor foarte mari, si pe fondul crizei in anii 2007 si pana in 2013, pe rezultatele auditate noi am facut continuu profit si din profitul respectiv, dupa plata impozitelor, dupa retinerea rezervelor si alte distributii, am reusit sa prezentam actionarilor suma de circa 112 milioane de euro ca posibil dividend, dar actionarul a fost deosebit de intelept si ne-a lasat sa ii pastram pentru consolidare.

Este profit realizat intr-o perioada dificila.

Spre comparatie, sa vedem ce s-a intamplat in alte banci din Romania si din lume. In Romania, numai cu aportul actionarilor, majorarile de capital in trei ani de zile, 2008-2011, au insumat 2,5 miliarde de euro. In acelasi timp, la nivel european, in tari cu staif, Anglia, Olanda, Franta, Austria, s-au pompat sume imense nu numai de catre actionari, dar si de catre stat, pentru a reusi sa salveze sistemele respective. In total, in aceeasi perioda la care noi ne referim ca s-au adus 2,5 miliarde euro, in sistemul bancar european s-au adus 4.500 de miliarde de euro. Comparati ce s-a intamplat in Romania, unde numai actionarii a trebuit sa puna banii si comparati ca o banca in dezvoltare, cum eram noi, in continua transformare cu niste investitii importante, a reusit sa se descurce fara sa fie nevoie de infuzii suplimentare de capital pe care noi de fapt le cerusem in ideea sa ne dezvoltam mai mult. Sunt oameni care nu reusesc sa inteleaga ca nu atat dorinta si fondurile pe care le ai la dispozitie sunt suficiente ca sa poti sa faci un anume nivel de creditare. Este important nivelul capitalului, nu inseamna ca, daca o banca are un capital si vine cineva, actionarul sau un client, si depune o suma imensa in depozit, a doua zi acea suma poate fi folosita la creditare fara ca banca nationala sa vina si sa spuna “Alo, ce faci?”. Acest indicator de solvabilitate este mult mai important ca indicatorul de lichiditate. Sigur poti sa ai o lichiditate foarte buna, poti sa ai multi bani disponibili, noi avem multi bani disponibili, dar nu putem sa ne permitem sa ne luam mai multe riscuri decat ne-am luat pana in prezent, pentru ca am creste foarte mult numitorul de la calculul de solvabilitate.

Cum vedeti CEC Bank pe termen mediu?

grafic2Am cerut o majorare de capital pentru a putea face dezvoltarea mai intensa, nu s-a putut, au fost perioade de criza. Va veni momentul sa facem aceasta majorare, cred eu ca este momentul, mai ales acum, cand asteptam nu numai noi reguli, dar noi sisteme de supraveghere si de monitorizare a bancilor romanesti. Va spun ce am vazut in lume, ceea ce stiu, dupa o experienta de peste 25 de ani in sistemul bancar, am fost obligat sa invat niste lucruri si sa le respect, nu se pot impune modele de pe o zi pe alta. Eu cred ca CEC Bank nu ar trebui sa isi schimbe strategia in perioada imediat urmatoare. Nisele pe care le avem reprezinta un loc in care ne simtim in largul nostru, pentru ca avem reteaua de sucursale, avem know-how-ul, avem clientii, care ne stiu ca facem asa ceva si exista si cerere. Fonduri europene in aceste domenii (IMM, agricultura, administratii publice locale) sunt multe, deci multe proiecte, nu as vedea ca CEC Bank sa fie nevoit sa isi schimbe fundamental strategia in urmatorii 3-5 ani. Daca isi mentine strategia actuala, are posibilitatea oricand sa faca fine tuning la un moment dat daca va fi nevoie de o concentrare mai mare pe un domeniu, sa spunem ca statul vrea sa construiasca scoli, spitale, toate la tara, la orase mici, nu se inghesuie celelalte banci la treaba asta, noi avem expertiza, suntem aici si o vom putea face foarte repede.

Cum vedeti sistemul bancar in acest moment?

Nicolae Cinteza spunea recent ca probabil 2014 va fi un an cu o performanta negativa, cand vor fi pierderi importante in sistemul bancar, dar a avansat si niste cifre cred eu digerabile. Adica nu sunt sume care sa ne duca la gandul cine pica, cine scapa, cine nu scapa. Sunt sume digerabile pe care bancile le vor prelua in bilanturile lor, le vor eroda capitalul, dar se mai intampla altceva prin transformarea creditelor neperformante, prin scoaterea din bilant a creditelor neperformante, ca urmare a provizionarii. Ai doua efecte, unul este negativ, iti erodeaza fondurile proprii, dar, prin scoaterea lor din bilant, indicatorul de solvabilitate si toti indicatorii care se calculeaza in sistemul bancar se imbunatatesc si iti da posibilitatea sa pornesti din nou la drum. Nu cred, si e doar un sentiment, ca vor fi lucruri care sa puna in dificultate majora bancile si sistemul bancar in general. Se vor face provizioane, va scadea profitabilitatea sistemului bancar, dar repet, in opinia mea nu cred ca va fi ceva care sa influenteze ca un cutremur sistemul bancar. Se vor absorbi aceste pierderi, in unele cazuri, actionarii vor aduce capitaluri noi. A face provizioane este ce am spus eu la un moment dat, ca sistemul bancar plateste factura crizei. Factura crizei, intr-o oarecare masura, au platit-o multi, clientii bancilor care au credite si care au ramas sa plateasca, companiile etc. Pana una-alta, pierderile trebuie acoperite si, daca ne uitam la volumul de provizioane care se fac in fiecare an de catre sistemul bancar, o sa vedeti ca astea reprezinta un tribut, o contributie pe care o au bancile la acoperirea facturii crizei.