Drumul din Haifa la Bucuresti

Joseph Hadad a venit prima data in Romania in 1996. Un an mai tarziu, a venit cu un contract pe doi ani ca chef la Casa Vernescu si de atunci nu a mai parasit Romania. Acum are propriul restaurant, Joseph by Joseph Hadad.

 

Prima data a venit pentru cateva zile, pentru a organiza din punctul de vedere al meniului prima nunta la Casa Vernescu. “Nu stiam nimic despre Romania. Cand mi-a facut propunerea aceasta prietenul meu din Ierusalim i-am spus sa-mi dea o harta sa vad unde este tara. Interactionasem putin cu vecina noastra din Haifa, care era din parinti romani. Invatasem de la ei cuvintele rele, numai prostii”, spune amuzat chef Hadad.

 

Povesteste cum sosirea pe aeroportul Otopeni a fost un soc. “Nu voiam sa ies din cladire. Cand am vazut un soldat acolo, m-am speriat. Aeroportul arata jalnic, a autogara, fara niciun magazin. Nu mai spun de sosele cum aratau, numai gauri.” Totusi, cladirea Casei Vernescu, veche de 200 de ani, l-a impresionat pentru istoria din spate. “E ca la Élysée, nu stiam ca asa e Romania, cu traditie asa puternica in spate. Cand am intrat inauntru am fost impresionat.” Dotarile din bucatarie, minime la acel moment, au fost o adevarata provocare pentru chef Hadad.

 

Nici materie prima pentru preparatele mai sofisticate la care se gandise nu existau, astfel incat cineva a facut drumul cu masina pana in Ungaria pentru a le cumpara. Dupa ce si-a facut treaba cu profesionalism, chef Hadad a dorit sa se intoarca la jobul sau din Haifa, unde avea in subordine 48 de bucatari si gatea pentru celebritati, sefi de stat si alti demnitari. Multumit de munca prestata, actionarul Casei Vernescu a plusat in scurt timp pentru un contract pe doi ani, in care chef Hadad urma sa schimbe tot ce dorea in bucatarie, sa stabileasca meniul si echipa.

 

Dupa investitii de 500.000 de dolari in 1997, chef Hadad a luat in considerare oferta. “Visul oricarui bucatar este sa aiba un buget nelimitat, sa faca ce vrea in bucatarie. I-am spus sotiei ca eu plec un an de zile si vom vedea ce facem apoi. Fetita avea atunci un an si baiatul 3 ani. La fiecare trei saptamani ma duceam o saptamana acasa”, incepe povestea romaneasca a lui Hadad. Dupa doi ani de zile de naveta, i-a spus sotiei ca asta nu e familie si ca isi doreste sa vina si ei aici. Aceasta a venit trei zile in Romania, ca sa vada daca gaseste scoala pe plac. A fost multumita de conditiile de la scoala si gradinita Lorand Lauder – scoala evreiasca – si apoi a facut bagajele.

 

De-a lungul timpului, chef Hadad a lucrat bine cu romanii, dar a preferat oamenii tineri, pe care sa-i formeze cum vrea el. “Desi eu nu mananc porc, plecatul la tara ca sa bem palinca este foarte interesant. Sa vad vacile la tara era pentru mine ca pe vremea copilariei. Eu as vrea ca asta sa ramana aici, ca e foarte frumos. Am fost la munte – Cluj, Sibiu, Brasov, Sinaia, o zona  Carpatica extraordinara. Delta nu am vazut-o inca. Pentru mine e ceva nou, la mine in Israel nu era munte. La mare aici nu am fost decat de cinci ori. Nu pot compara cu locurile de unde vin eu”, spune chef Hadad despre frumusetile Romaniei.

 

Cu invatatul limbii romane a fost mai greu, dar, ajutat de copii, Hadad si-a insusit corect sensurile cuvintelor. A invatat intai lista de legume, fructe, si condimente. “Pentru mine a fost important sa pot vorbi cu oamenii mei, sa transmit mesajul profesional.” Joseph Hadad este si cetatean roman acum si se refera la Romania ca fiind “tara noastra”. “De ce trebuie sa cumparam acum totul din afara? Vorbesc de tara noastra, Romania, ca nu pot spune tara asta. Tara mea este Israelul. Avem muncitori, exista oameni cu facultati, care stiu limbi straine, dar nu stiu de ce nu facem noi afacerile, de ce vindem pamantul. Noi in Israel facem totul acolo”, spune el.
 

Citeste si:

Un italian la Bucuresti
Olandez, dar fericit aici
Uimit de romani si dupa 30 de ani
Bucharest, not Budapest
Mexicanul pierdut in Romania
Din Olanda spre Romania, cu dragoste
Ei au ales Romania