Economia Soarelui-Răsare

Am aflat chiar de la sursă cum a ajuns a treia economie a lumii să înregistreze în 2017 o creștere economică peste așteptări și care sunt măsurile ce vor duce la o creștere a PIB-ului și în 2018. Programul premierului Shinzo Abe a redresat economia Japoniei și a adus cel mai scăzut nivel al șomajului din ultimele decenii.

Primul lucru pe care l-am auzit la întâlnirea cu reprezentanții Ministerului de Finanțe japonez (MOF) a fost “Bună dimineața” într-o limbă română de invidiat pentru cineva care a învățat pronunția urmărind clipuri pe YouTube. Ne aflam în clădirea simbol a ministerului, situată pe Kasumigaseki, echivalentul japonez al Wall Street-ului. Este o clădire emblematică, una dintre puținele care au rezistat celui de Al Doilea Război Mondial, iar imaginea sa, care apare în toate manualele de economie, este asociată cu locul unde se iau deciziile privind finanțele nipone.

Decizii care par să fi dat roade în ultima perioadă, având în vedere că Japonia a înregistrat o creștere economică peste așteptări. Primele cifre pe care reprezentanții MOF ni le prezintă sunt cele legate de creșterea PIB în ultimele șapte trimestre consecutiv. Urmează datele despre cel mai scăzut nivel al șomajului și profiturile record ale corporațiilor japoneze. Cu alte cuvinte, efectele programului de creștere economică al premierului Shinzo Abe, supranumit de analiști “Abenomics”.

Salturi spectaculoase

Economia Japoniei a avut salturi spectaculoase, de la falimentul de după cel de-al Doilea Război Mondial, la redresarea din perioada anilor ’60-’70, care a dus țara într-un “bubble” economic în anii ’80 și într-o criză începând cu prima parte a anilor ’90, “deceniul pierdut”, ale cărui cauze și efecte au fost întoarse pe toate părțile de analiștii economici, alături de măsurile luate pentru a lupta cu deflația.

Venirea la putere a guvernului condus de premierul Shinzo Abe, la începutul anului 2013, a însemnat adoptarea unui pachet de măsuri de stimulare a investițiilor și de susținere a companiilor autohtone. “Abenomics” a folosit trei “săgeți” pentru a-și atinge obiectivele: politica monetară agresivă a Băncii Centrale a Japoniei (Bank of Japan – BoJ), prin injectarea de lichidități pe piață, țintind o inflație de 2%; măsuri fiscale adecvate, care să permită finanțarea de lucrări publice; reforme pentru susținerea creșterii economice, prin stimularea investițiilor din sectorul privat, combaterea șomajului, modernizarea infrastructurii.

Economia Japoniei a crescut cu 2,5% în cel de-al treilea trimestru din 2017 (în Japonia anul fiscal durează de la 1 aprilie până la 31 martie), peste așteptările analiștilor. Este al șaptelea trimestru de creștere consecutiv, una dintre cele mai lungi perioade de expansiune înregistrate după mijlocul anilor ’90, iar estimările arată că PIB-ul va crește și în trimestrul IV. “În anul fiscal 2018, se estimează că PIB-ul real va crește cu aproximativ 1,8%, iar PIB-ul nominal va crește cu aproximativ 2,5%”, arată reprezentanții MOF, adăugând că PIB-ul a atins la finele lunii septembrie 2017 un nivel record de 549,2 trilioane de yeni (aproximativ 5.000 de miliarde de dolari), comparativ cu 493 trilioane de yeni în perioada pre-Abenomics (decembrie 2012).

În anul fiscal 2018, economia japoneză este așteptată să se redreseze, susținută de creșterea cererii private. Măsurile din Noul Pachet privind Politica Economică vor duce la extinderea ciclului de creștere economică cu îmbunătățirea condițiilor de ocupare a forței de muncă și o creștere a veniturilor.

Totodată, rata șomajului a atins nivelul de 2,7% (noiembrie 2017), fiind la cel mai scăzut din ultimii 24 de ani, cu 1,6 puncte procentuale mai scăzut față de perioada pre-Abenomics (4,3% în decembrie 2012). Cel de-al treilea record prezentant de reprezentanții MOF este profitul corporațiilor japoneze, ajuns la 20,4 trilioane de yeni (187 de miliarde de dolari) în trimestrul II al anului fiscal în curs (iulie-septembrie 2017).

Accent pe creștere

Reprezentanții MOF au arătat că reformele structurale implementate urmăresc atât creșterea economică, cât și rezolvarea unor probleme sociale. Astfel, bugetul pentru anul fiscal 2018 urmărește trei direcții: reforma în domeniul resurselor umane, creșterea productivității și consolidarea fiscală. În ceea ce privește reforma în domeniul resurselor umane, se urmărește creșterea investițiilor în capitalul uman prin: extinderea capacității instituțiilor de îngrijire a copiilor, creșterea salariilor din domeniul îngrijirii copiilor, educație preșcolară gratuită și creșterea alocației oferite prin burse care nu necesită rambursare. Creșterea productivității urmărește măsuri care vor duce la o creștere sustenabilă a salariilor și depășirea deflației: promovarea investițiilor IMM-urilor în capitalul uman, implementarea unor reforme fiscale pentru creșterea salariilor și îmbunătățirea productivității, sprijinirea cercetării-dezvoltării prin cooperarea dintre companii, guvern și mediul academic, prioritizarea investițiilor publice în menținerea infrastructurilor care contribuie la creșterea productivității.

“Odată cu creșterea numărului de creșe, femeile vor fi încurajate să lucreze”, arată reprezentanții MOF, precizând că aceste cheltuieli suplimentare pentru creșterea numărului de creșe publice vor fi susținute de creșterea TVA. Pe lângă creșterea gradului de ocupare în rândul femeilor, reprezentanții MOF spun că este nevoie și de un grad de ocupare mai mare a persoanelor în vârstă, pentru a fi depășită problema îmbătrânirii populației. “Numărul persoanelor peste 75 de ani (6,3 milioane de persoane în 2017) va crește rapid după 2020, când primii baby boomer vor depăși 75 de ani”, au arătat reprezentanții MOF, adăugând că până în 2025 se estimează că numărul acestora va ajunge la 21,8 milioane.

Societatea 5.0

În atenția autorităților sunt și evoluția tehnologică și modul cum aceasta poate fi implementată pentru dezvoltarea infrastructurii, creșterea sănătății populației sau creșterea productivității companiilor. Potrivit reprezentanților MOF, inovațiile Industriei 4.0 – Internet of Things, big data, robotizarea, sharing economy – vor ajuta la rezolvarea unor probleme sociale. Spre exemplu, unele analize medicale pot fi făcute la domiciliu datorită telemedicinei și a evoluțiilor tehnologice din domeniul medical.

Lupta cu deflația

Obișnuiți cu problemele aduse de inflație, am putea crede că opusul acestui fenomen economic, deflația, ar fi ceva de dorit. Cazul Japoniei, însă, demonstrează că fenomenul scăderii prețurilor poate fi chiar mai periculos decât creșterea lor. Problema este atât de gravă, încât ministrul japonez de finanțe este însărcinat oficial cu “lupta contra deflației”. Economia niponă se confruntă cu acest fenomen din 2001. Deflația descurajează producția, duce la reducerea bugetelor companiilor și scăderea salariilor, concedieri, scăderea creditării și a apetitului pentru investiții.

Bursa la înălțime

A treia bursă a lumii, Tokyo Stock Exchange (TSE) a început 2018 în forță. Prima ședință de tranzacționare s-a încheiat la cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani, indicele Nikkei 225 ajungând la 23.500 puncte. Reprezentanții companiilor nipone se așteaptă ca investitorii străini să își îndrepte tot mai mult atenția spre acțiunile companiilor locale, în contextul economiei globale stabile și al reformelor fiscale din SUA.

Pe bursa din Tokyo sunt listate peste 3.600 de companii (la sfârșitul lunii ianuarie), cu o valoare de piață cumulată de peste 5.200 miliarde dolari, fiind a treia astfel de instituție financiară a lumii, după Londra și New York și cea mai importantă din Asia. Nu mai puțin de 93 de companii au lansat oferte publice inițiale (IPO) în ultimul an pe bursa de la Tokyo, potrivit oficialilor de la Tokyo Stock Exchange (TSE).