Care vioară e VIOARA: Stradivarius sau Guarneri?

Care vioară e VIOARA: Stradivarius sau Guarneri?

A șaptea ediție a duelului viorilor s-a încheiat de Ziua Internațională a Muzicii, 1 octombrie 2017, la Sala Radio din București. Dueliștii au fost cei cunoscuți de la edițiile precedente. Liviu Prunaru a încercat cu un Stradivarius să-i replice lui Gabriel Croitoru, care a cântat cu un Guarneri. Iar pianistul Horia Mihail a arbitrat disputa. Stradivarius vs. Guarneri? Exact. Pe

România abuzată

România abuzată

Am scris de multe ori, pe urmele marilor autori ai liberalismului clasic, că statul este un sistem complex de stimulente perverse și de acte cu consecințe negative neintenționate, adică un iad pavat cu (cel puțin declarativ) bune intenții. De exemplu, statul își propune să combată corupția și furtul din bani publici, dar tot ce reușește să facă este să le

România trebuie să devină zonă liberă

România trebuie să devină zonă liberă

Lupta cu evaziunea a căpătat vara aceasta accente donquijotești și când spun asta mă gândesc nu doar la luptătorii antifraudă care au terorizat litoralul în căutarea bacșișului chelnerilor, ci și la sistemul split TVA, ce afectează dinamismul IMM și pieţele în general, fiindcă s-a găsit o nouă metodă, de import, ca să fie afectată lichiditatea întreprinzătorilor. de Ionuț Bălan Dacă guvernul

Motorul dezvoltării viitoare a Bucureștiului este Otopeniul

Motorul dezvoltării viitoare a Bucureștiului este Otopeniul

Expresia „România înregistrează un PIB pe locuitor dublu faţă de cel din urmă cu un deceniu” este extrem de generală. În realitate, Bucureştiul generează o valoare adăugată per capita mai mare decât Ungaria şi Estonia, iar Moldova, una similară celei din ţările ex-sovietice, membre ale CSI. De Ionuț Bălan Diferenţa de nivel economic dintre diferitele regiuni ale României e redată

Ideologii roșii de sânge albastru

Ideologii roșii de sânge albastru

Râdeam deunăzi cu un prieten întrebându-ne: oare câți laburiști sunt în Camera Lorzilor din Parlamentul britanic? În ignoranța și naivitatea noastră ne închipuiam că niciunul. La verificare am rămas muți: răspunsul este 200 din 798, adică aproape un sfert. De Ionuț Bălan Bineînțeles, asta are de a face și cu „democratizarea” acordării titlului de lord începând cu a doua jumătate

Cum sfârșesc intelectualii mereu la stânga

Cum sfârșesc intelectualii mereu la stânga

Mă gândesc la intelectualii debutați  politic ca disidenți mai mult sau mai puțin notorii înainte de Revoluție, afirmați pe deplin în anii ’90 și în prima parte a anilor 2000 și deveniți repere definitive odată cu „lupta anticorupție” din ultimii ani, cu tot cu discipolii lor. Dacă îi întrebi, toți se vor declara categoric „de dreapta” sau, cel puțin, vor respinge „stânga”

Un gând creștinesc: să ne vedem fiecare de treaba lui

Un gând creștinesc: să ne vedem fiecare de treaba lui

Biserica e acuzată, încă de pe vremea lui Ceaușescu, că ar fi “străpunsă” de serviciile de informații. În același timp se observă că e deosebit de “activă” în perioada electorală și face lucruri ce au legătură cu propaganda, cu care ar trebui să nu se ocupe, ca să nu aibă probleme de credibilitate. De Ionuț Bălan Întrebarea este însă ce ar fi

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

Relaxarea cantitativă sau penalizarea mefistofelică a prudenței

A venit  momentul să analizăm mai bine de ce iau băncile centrale prin relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE) de la cei harnici şi strângători şi redistribuie celorlalţi. Fiindcă statele au angajat împrumuturi pe care nu le pot duce şi atunci apelează la hazard moral şi selecţie adversă ca să salveze datoria publică de la faliment. de Ionuț Bălan QE

De ce nu ne lasă statul să ne tocmim

De ce nu ne lasă statul să ne tocmim

Unul dintre simptomele inculturii economice din societate este acela că, de mici, suntem învățați că nu e frumos să ne tocmim. „Doar precupețele se tocmesc“, „Unde-i lege nu-i tocmeală“, „Te tocmești ca la piață“, iată câteva dintre zicerile prin care ni se transmite, mai direct sau mai subliminal, că e frumos și elegant să acționăm împotriva intereselor proprii și a

Roboții contribuabili sau cum SF-ul devine realitate

Roboții contribuabili sau cum SF-ul devine realitate

Într-un articol publicat pe 9 martie 2016 în revista Biz, numit „I, Taxpayer Robot“, îl citam pe Stephen Hawking, care a precizat că miniaturizarea va mări puterea de calcul a roboților peste nivelul creierului uman, pentru a adăuga că dacă previziunile englezului se vor îndeplini, nu e suficient să gândească mai rapid, ci să fie plătiți măcar cu salariul minim