Europa într-o capitală….culturală

Timișoara a reușit, printr-un program ambițios, să câștige titlul de capitală culturală europeană în 2021. După modelul Sibiu, care a ieșit din conul de umbră și a devenit un reper, este rândul urbei de pe Bega să devină un reper, cum era odată denumită ”Mica Vienă”. Simona Neumann, directorul executiv al Asociației Timișoara-Capitală Culturală Europeană, ne explică ce va aduce acest titlu orașului și regiunii.

Timișoara a fost aleasă capitală culturală europeană în 2021. Ce reprezintă această oportunitate pentru oraș?

Timișoara are o șansă unică în acest secol să renască nu doar în plan cultural ci și din punct de vedere economic și social. Câștigarea titlului reprezintă oportunitatea dezvoltării orașului și a regiunii pe termen lung, recâștigarea încrederii de sine a cetățenilor ei și posibilitatea redefinirii identității urbei într-o Europă agitată și tot mai nesigură. Și toate acestea, prin forța culturii. Populația a primit vestea obținerii titlului cu foarte mult entuziasm, considerându-l cel mai important lucru ce i s-a întâmplat orașului după Revoluția din 1989. De ce? Pentru că în ultimele decenii comunitatea părea să-și piardă speranța ca urbea de pe Bega să mai fie capabilă să joace vreun rol în istoria țării și a Europei, așa cum i s-a întâmplat de mai multe ori de-a lungul timpului, fiind în repetate rânduri uitată de pe lista marilor investiții în infrastructură. Intrase într-o pasivitate și din punctul de vedere al participării civice.

Titlul aduce Timișoarei și o nouă deschidere din punctul de vedere al internaționalizării ei, al apropierii de alte culturi europene. Totodată, orașul va avea oportunitatea de a-și pune în valoare modelul bunei conviețuiri interculturale și multiconfesionale și al antreprenoriatului, practicate de-a lungul timpului și să ofere un model cultural într-o Europă măcinată de naționalisme, de teamă și prejudecăți față de imigranți și lipsă de încredere în clasa politică într-o regiune sensibilă, aflată la granița cu Serbia și Ungaria.

Apoi, se vorbește foarte mult despre aportul pe care cultura și arta îl joacă în dezvoltarea economică a unui oraș, în creșterea numărului de locuri de muncă pe care industriile culturale și creative le pot crea printr-un proces de amploarea unei capitale culturale, de numărul de turiști atrași și de noua infrastructură creată cu acest prilej. Eu aș insista, însă, și pe o altă dimensiune, mai puțin sau deloc cuantificabilă în cifre, și care își va produce efectele vizibile mai târziu, dar cu un impact mult mai mare, una care se referă la oameni. Este vorba de recuperarea și reinterpretarea în context contemporan a unui set de valori, de implicarea civică, de calitatea vieții, de conștientizarea prezenței noastre în Europa.

Care este misiunea Asociației?

Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană are misiunea de a pune în practică, a dezvolta și a derula Programul Cultural al anului 2021 și de a asigura o moștenire culturală sustenabilă după încheierea acestuia. Dincolo de a fi un proiect eminamente cultural, organizația își propune să reînvie spiritul civic și implicarea cetățenilor în problemele societății contemporane, să stimuleze dezbateri reale, cu argumente și căutări de soluții constructive, nu doar manifestări emoționale, de negare a unei realități, ori simpla exprimare a unei nemulțumiri.

Din această nevoie a cetății s-a născut și programul nostru, care va fi îmbogățit de acum încolo cu ajutorul artiștilor și al creatorilor și va fi centrat pe implicarea cetățenilor atât în calitate de spectatori, cât și în aceea de co-participanți în actul artistic. Asociația devine, astfel, o platformă civică și culturală care are menirea de a facilita legătura cu partenerii europeni și internaționali, și de a da glas sectorului independent, responsabilizând relația acestuia cu instituțiile de cultură consacrate. Artistul și omul de cultură sunt plasați în centrul preocupărilor noastre, conferindu-le cadrul adecvat creației în scopul provocării schimbării și al transformării sociale. Arta practicată doar de dragul artei este o formulă vetustă de-acum. Cultura, în corelare cu educația și chiar cu știința sunt în măsură să ofere spațiul necesar dezbaterilor, căutării unor soluții la problemele sociale, comportamentale, politice, pe scurt la crizele pe care le traversăm în zilele noastre. În Timișoara, în România, în Europa, în lume.

Care este planul imediat de acțiuni pe care îl aveți în vedere?

Asociaţia Timișoara-Capitală Culturală Europeană a lansat la sfârșitul anului 2016 Strategia de implementare a programului TM2021, care urmează să fie împărțită în două etape: etapa de început, denumită Start-Up (2017-2018) și etapa de producție (2019-2021). Ulterior, echipa se va concentra pe ceea ce programul TM2021 va lăsa ca moștenire după anul deținerii titlului.

Scopul etapei de Start-Up este acela de a crea bazele pentru pregătirea și punerea în aplicare a Programului Cultural TM2021 și a moștenirii sale. Pe parcursul acestei etape, va fi reformată Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană pentru a deveni o organizație profesională internațională, vor fi create și testate câteva evenimente și va fi continuată implicarea cetățenilor. De asemenea, vor fi create oportunități de colaborare internațională sub forma unor evenimente artistice și expoziții cu invitați speciali. Rețelele și inițiativele europene vor intra în contact cu partenerii locali și regionali și viceversa. Toate acestea se vor întâmpla pe parcursul unei perioade de sensibilizare a comunității europene.

Prima etapă, care a debutat deja la începutul acestui an, se concentrează pe identificarea operatorilor culturali naționali și internaționali care să dezvolte Programul Cultural propus pentru anul 2021. Concret, această fază a început cu implicarea lui Chris Torch (de la Intercult, Stockholm) în rolul de Director Artistic al Programului Timișoara 2021 care lucrează alături de echipa Timișoara 2021 pentru dezvoltarea unui sector cultural astfel încât acesta să fie atent la nevoile cetățenilor și, în același timp, să fie puternic conectat la curentele europene. Dezvoltăm relația cu societatea civilă, lucrăm la un brand de imagine pentru oraș și Banat în ideea conceptului propus pentru Timișoara 2021, creăm cadre de colaborare instituțională concrete, stabilim relații internaționale sustenabile și asigurăm baza de finanțate a programului atât din sectorul public cât și din acela privat, specializăm echipa de proiect astfel încât să devina una competentă la nivel european, printre altele. Programul concret pentru etapa de Start-Up va fi anunțat de către Directorul Artistic în a doua jumătate a anului 2017.

Știu că mulți se așteaptă să vadă deja focuri de artificii, să ne vadă pe străzi în tricouri personalizate, să împărțim pliante, să avem baloane și reclame mari peste tot, dar oricine a pregătit o capitală culturală știe că lucrurile acestea se vor întâmpla abia în anul deținerii titlului, și că până atunci terenul trebuie pregătit, pornind de jos-în-sus pentru ca tot ce se va întâmpla în 2021 să aibă la bază participarea cetățenilor și să rămână după acest an. E ca și în cazul pregătirii Jocurilor Olimpice, dacă îmi permiteți o metaforă… Odată ce un oraș a câștigat dreptul de a le organiza, pregătirile se derulează pe parcursul mai multor ani, fără elemente spectaculoase, în afara anului în care vin toți sportivii în oraș și se desfășoară evenimentul cu artificii, cu fast.

Cu alte cuvinte, scopul nostru nu este acela de a crea evenimente punctuale, unice, în fiecare an, ci de a dezvolta comunitatea și a atrage colaborări internaționale durabile. Cu această abordare am câștigat titlul și o vom respecta, în ciuda presiunilor la care suntem supuși în fiecare zi.

Care au fost principalele elemente care au condus la alegerea Timișoarei ca și capitală culturală europeană?

Timișoara a mizat pe recuperarea unui set de valori care au plasat-o cândva într-un loc de cinste în Europa. Este vorba de interculturalitate, multiconfesionalitate, spirit civic și antreprenoriat, reinterpretate de această dată dintr-o perspectivă contemporană europeană. Orașul a aprins cândva scânteile ce au declanșat transformări pe întregul continent, dar se confruntă în ziua de azi cu aceleași dificultăți crescânde ale oricărei alte urbe din Europa est-centrală, de mărime medie, stabilă economic, și anume: stare pasivă de confort, respingerea noului, consumism fără implicare socială, abandonarea spațiului public, neintegrarea grupurilor marginalizate. În același timp, orașului îi lipsesc instrumentele adecvate pentru a crea legăturile atât de necesare între local și internațional. Toate aceste neajunsuri au fost reliefate cu onestitate în dosarul de candidatură, însoțite de un set de intervenții culturale menite să sensibilizeze publicul și decidenții politico-administrativi în vederea propunerii unor soluții.

Juriul a apreciat abordarea participativă utilizată în crearea strategiei culturale pe termen lung, dosarul de candidatură evidențiind legătura dintre proiectele din programul propus pentru anul 2021 și documentul de politică publică amintit.

Un alt element care a contribuit la câștigarea titlului a fost faptul că punem oamenii în centrul atenției noastre (agenții culturali și creativi, publicul larg și factorii de decizie) în crearea legăturii dintre impactul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii și dezvoltarea urbană.

În altă ordine de idei, Timișoara 2021 recunoaște potențialul corelării inițiativelor antreprenoriale și culturale într-o regiune care are mare nevoie de oameni capabili și creativi, amenințată de emigrarea excesivă a tinerelor talente.

În plus, programul nostru mizează pe recuperarea spațiului public printr-o strategie de revitalizare urbană și stabilire a unor locuri deschise de întâlnire, într-un context european în care din ce în ce mai multe spații publice sunt subordonate unor interese economice.

Programul cultural are o puternică dimensiune europeană (peste 75% din proiectele propuse în dosar vor fi realizate cu parteneri europeni), și mizează pe o strategie foarte inovatoare de punere în practică, și anume: dezvoltarea audienței prin parcurgerea unui proces în trei etape, cuprinzând angajarea, participarea și extinderea publicului.

Cred că toate aceste elemente, împreună cu susținerea politică și a societății civile de care am beneficiat pe parcursul candidaturii, ne-au diferențiat față de ceilalți competitori foarte puternic pe care i-am avut și au cântărit în alegerea Timișoarei.

Cu alte cuvinte, am avut curajul să privim acolo unde ne doare, să ne reinventăm, să provocăm schimbarea, să lăsăm indiferența la o parte. Ceea ce ne așteaptă de-acum încolo ne responsabilizează și ne obligă în fața întregii țări și a Europei.

Care sunt minusurile orașului și cum urmează să fie ele îmbunătățite?

În afară de neajunsurile menționate deja în prima parte a răspunsului precedent, aș adăuga slaba finanțare a sectorului cultural independent, lipsa unui sistem de finanțare multianuală a instituțiilor și organizațiilor culturale, care provocă riscuri în ceea ce privește realizarea unor producții artistice, care presupun contractarea artiștilor și producția de spectacole cu mulți ani în avans.

Desigur, orașul se confruntă și cu o serie de probleme legate de infrastructură: lipsa unei săli de concerte de mare capacitate, a unor spații pentru întreprinzătorii din domeniile industriilor culturale și creative, a unor săli mai mari pentru teatrele din oraș, sunt doar câteva din probleme. Lucrările de restaurare la Muzeul de Artă Timișoara și Muzeul Național al Banatului nu sunt încă încheiate, acestea nefiind o prioritate pentru Ministerul Culturii în ultimul sfert de secol…

În ceea ce privește infrastructura de transport, orașului îi lipsește o centură ocolitoare, iar Gara de Nord, arondată Ministrului Transporturilor, trebuie renovată fiind o rană deschisă într-o zonă centrală a orașului. De asemenea, Aeroportul Internațional “Traian Vuia”, aflat încă în custodia aceluiași minister, trebuie extins pentru a face față numărului mare de pasageri, aflat în continuă creștere – peste 1.15 milioane în 2016. Toate aceste aspecte sunt relevante din perspectiva dinamicii cu care se va confrunta Timișoara în anul capitalei culturale. Până acum, nici unul din aceste obiective foarte importante pentru buna funcționare a orașului și a zonei nu au fost o prioritate pentru nici unul din guvernele României, indiferent de culoarea lor politică. Îmi exprim speranța ca prin câștigarea acestui titlu, oamenii politici ai orașului și județului vor deveni mai responsabili și vor reuși să determine schimbări în bine pentru că, până la urmă, Timișoara va reprezenta România în 2021, la scară europeană.

Orașul nu ar putea să își îndeplinească obligațiile ce îi revin fără suportul și aportul Primăriei și a Consiliului local și județean, dar și al guvernului. Cum vă sprijină toate aceste instituții?

Din acest punct de vedere, pot să spun că am beneficiat de sprijin în perioada candidaturii, cu unele întârzieri în procesul finanțării, ceea ce, până la urmă, este de înțeles în timpul unei candidaturi, când rezultatul este nesigur, și într-un context politic este mereu volatil.

În perioada următoare, însă, nu întrevăd mari probleme întrucât atât Primăria Municipiului Timișoara, cât și Consiliul Județean Timiș și-au asumat deja angajamentele formale în ceea ce privește finanțarea programului Cultural în următorii 6 ani (2017-2022).

Și Guvernul României, prin Ministerul Culturii, este deschis să sprijine Timișoara 2021, urmând să semnăm angajamentul formal în perioada următoare.

Mai mult, însuși Președintele României, Domnul Klaus Iohannis, care a venit la Timișoara pentru a purta un dialog cu Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană și sectorul cultural în toamna anului trecut, imediat după câștigarea titlului, ne-a asigurat de tot sprijinul Domniei Sale. Lucrul acesta este reconfortant nu doar pentru că este o imensă onoare pentru noi să-l avem alături în acest demers pe Președintele țării, dar și dintr-o rațiune mai pragmatică: Domnia Sa a trecut prin experiența unei capitale culturale în calitate de primar al Sibiului, prin urmare ne poate împărtăși, mai ales, unde să fim atenți și ce să nu facem. Mesajul pe care Președintele Iohannis l-a dat la Timișoara a fost unul de unitate în jurul proiectului, de profesionalism și corectitudine în tot ceea ce urmează să facem.

Care sunt principalele schimbări prin care va trece Timișoara până în 2021?

În ceea ce privește impactul imediat, va crește numărul turiștilor și interesul europenilor pentru Timișoara. Va crește calitatea vieții. În sectorul cultural, ne așteptăm să crească numărul și calitatea producțiilor artistice internaționale și al artiștilor europeni care vor performa în Timișora alături de artiștii locali. Cultura va fi extrapolată din centrul orașului înspre comunități, în cartiere, în zone mai defavorizate, iar actul artistic va surprinde prin prezența sa în locuri în care nu a ajuns până acum.

Schimbările de fond pe care le preconizăm în urma deținerii titlului sunt, însă, cele legate de oameni, de comportamentul lor în ceea ce privește consumul cultural, de implicarea lor civică, responsabilă în tot ceea ce înseamnă viața urbei și viitorul lor, de atitudinea lor vis-a-vis de Europa. Dar lucrul acesta va fi vizibil doar pe termen lung.

Nu în ultimul rând, Timișoara 2021 va fi un fenomen transfrontalier, situat într-o regiune complexă și problematică, la hotarele Serbiei și Ungariei, construind o punte culturală între Uniunea Europeană și Vecinătatea ei. Orașul se poate transforma într-un lider regional de dezvoltare în următorii ani, în corelare cu Aradul, în arealul situat între Viena, Budapesta, Belgrad și București, unde este atâta nevoie de un centru puternic, nu doar din punct de vedere economic, ci și cultural și social.

„Scopul nostru nu este acela de a crea evenimente punctuale, unice, în fiecare an, ci de a dezvolta comunitatea și a atrage colaborări internaționale durabile.“

Știm cum s-a transformat Sibiul, în urma deținerii titlului de capitală culturală europeană în 2007. Avem deja o poveste de succes. Timișoara se poate transforma într-o asemenea poveste de succes. Cum se poate ajunge acolo în 5 ani?

Da, Timișoara va fi o poveste de succes. Dar vorbim despre un proces de schimbare, iar cinci ani nu înseamnă nici mult și nici puțin pentru ca lucrurile să se întâmple. Se va putea ajunge acolo prin foarte multă muncă în toate domeniile care înseamnă pregătirea anului 2021, prin perseverență și prin unitate în jurul acestui proiect nu doar din partea instituțiilor de cultură, ci și din partea artiștilor independenți, a organizațiilor non-guvernamentale, și a decidenților politici. E un proiect al întregului oraș, la urma urmei, și o carte de vizită pentru toată România în Europa și în lume. Va trebui să valorificăm tot ce avem mai bun, și să facem tot ceea ce putem și ceva mai mult, cum obișnuia să spună bunica mea paternă. Adică să nu ne mulțumim cu 100%. Creativitatea umană și voința nu au limite.

Ce credeți că va defini Timișoara peste 5 ani?

Peste cinci ani Timișoara va fi un lider regional unde o cultură vibrantă și o economie puternică vor contribui, împreună, la o calitate a vieții mult mai bună și la o atenție mai mare pentru tot ce înseamnă mediul înconjurător. Va fi un oraș în care îți va fi drag să trăiești, cu o „viață digitală” prietenoasă, în sensul facilitării relațiilor inter-umane. Va fi un oraș unde Europa va fi la ea acasă, ca pe vremuri, ca să fac o glumă. De fapt, nu ca pe vremuri, ci într-un context contemporan! O Europă poate mai normală decât cea pe care o vedem acum. Europa visurilor noastre.

Care sunt partenerii locali si  internaționali pentru Timișoara 2021?

În acest moment avem peste 112 parteneri locali și peste 100 de parteneri internaționali pentru Timișoara 2021. Mă refer la instituții de cultură, organizații independente, non-guvernamentale, instituții ale administrației publice, școli, licee, universități, mediul de afaceri, mass media. Dar nu numărul lor contează ci calitatea relației pe care o avem și pe care vrem să o cultivăm astfel încât ea să rămână dincolo de anul 2021. Până la urmă acești parteneri vor oferi conținutul anului cultural și tot ei îl vor prelua și dezvolta mai departe după aceea.

Care va fi bugetul total pentru Timișoara 2021?

Programul propus are un buget previzionat de 48,5 milioane euro, din care Municipiul Timișoara contribuie cu 20 milioane euro, Guvernul cu 12 milioane euro (estimativ), Consiliul Județean Timiș Județul cu 5 milioane euro, fonduri atrase prin programele UE (competiții de proiecte în cea mai mare parte) 3 milioane euro și 4 milioane euro de la alte instituții din sectorul public. Se estimează ca din sectorul privat să fie atrase 4,5 milioane euro.

Acest buget urmează să fie alocat în perioada 2017-2022, deci pe o perioadă de 6 ani.

Venitul este previzionat a fi alocat în proporție de 70% programului cultural, 15% marketingului și 11% pentru administrare. Un procent de 4% este rezervat cheltuielilor neprevăzute și ideilor inovatoare care vor apărea pe parcursul pregătirii anului 2021.

Care sunt lecțiile pe care le avem de învățat atât din procesul de candidatură, cât și de statutul de oraș ales?

Atât în procesul pe care l-am parcurs în cei 5 ani de pregătire a candidaturii cât și în acela pe care l-am demarat recent pentru a pune în practică proiectele pe care le-am imaginat, am făcut mereu apel la participarea artiștilor, creatorilor, publicului, în general. Am pornit de la neîncredere, am trecut prin momente de entuziasm și îndoieli, am făcut greșeli și ne-am re-creat. Mereu și mereu. De câte ori a fost nevoie.

Am învățat că nu trebuie să reinventăm roata pentru a avea timp să inventăm lucruri noi, să progresăm, să venim cu idei la care nu s-a gândit nimeni. De aceea, am apelat și la ajutorul altor orașe care au trecut prin experiențe similare.

Important este că am reușit ceea ce ne-am propus. Deocamdată. Pentru că am crezut că dacă suntem perseverenți, inteligenți și ne unim îi putem da Timișoarei șansa unui nou început.

Dar, poate că una din lecțiile importante pe care le-am învățat este că viitorul Europei îl reprezintă orașele, iar acestea nu pot exista fără oameni, fără participarea lor la viața civică, fără lideri vizionari.

Bio Simona Neumann

Din 2013 este director executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană. Are o experiență de 19 ani în relații internaționale și afaceri europene în poziții de management, coordonare și execuție în diferite organizații românești și internaționale. A lucrat la Comisia Europeană între 2009 și 20012, iar  între 2004 și 2009 a lucrat la Organizația Națiunilor Unite în București, în domeniul reformei administrației publice din România. Și-a început cariera la Institutul Intercultural din Timișoara, unde a lucrat timp de aproape un an (1996).

A studiat la Universitatea Harvard, Kennedy School of Government, Executive Education, de unde a obținut certificat în studii de management strategic al organizațiilor. Deține titlul de doctor în diplomație publică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în anul 2011.