Gene romanesti in Marea Britanie

Gabriella Ficz a plecat din tara in urma cu 12 ani pentru a lucra in cercetare alaturi de specialisti din toata lumea. Acum pune bazele propriului laborator in capitala cercetarii stiintifice.

Este unul dintre putinii romani care s-au impus in domeniul cercetarii genetice in  ultimele doua decenii. De peste sase ani, Gabriella Ficz incearca sa dezlege misterele epigeneticii intr-un laborator din cadrul institutului Babraham, situat in Cambridge. Micutul orasel britanic este unul dintre cele mai importante centre de cercetare din lume. De altfel, visul Gabriellei Ficz din anii adolescentei era sa poata lucra intr-un laborator profesionist cu specialisti alaturi de care sa poata progresa.

Ficz s-a dedicat biologiei moleculare inca din timpul facultatii, pe care a terminat-o la Iasi. Potentialul descoperirilor in acest domeniu si fascinatia pentru “viata moleculelor” au fost factorii motivatori ai tinerei romance. A stiut din perioada liceului ca isi doreste sa isi cladeasca o cariera in cercetare. “M-am plans destul de mult in jur legat de faptul ca imi doream sa particip la proiecte de cercetare in facultate”, spune Ficz. Insistentele ei au avut ecou, astfel ca profesorul de geografie a ajutat-o sa ia parte la un proiect in Cehia la Departamentul de Biochimie din Olomuc. “Acolo mi-am inceput viata de cercetator.

Tin minte ca mi-am investit toti banii, 2.000 de dolari, pentru a lua parte in acele patru luni la experienta de a lucra cu cercetatori straini intr-un laborator cu adevarat modern”, isi aminteste ea. Au urmat cinci ani in Germania, unde a inceput cercetarea in domeniul epigeneticii, obtinand masteratul si doctoratul. Cum cel mai important institut de epigenetica din Europa isi avea sediul in Marea Britanie, la Cambridge, a speculat prima oportunitate de a ajunge aici, iar in 2005 a fost admisa pentru a participa la un proiect amplu in urma unui concurs.

“Primul meu proiect s-a legat de depistarea demetilazei, o enzima foarte cautata in ultimii 15-20 de ani, care nu a fost descoperita nici in momentul de fata”, spune Ficz. Practic, demetilaza sterge memoria celulara, iar aceasta proprietate este fundamentala in descoperirea unor tratamente impotriva cancerului si cruciala in folosirea celulelor stem. Desi proiectul nu a avut ca finalitate gasirea enzimei cautate, finantarea acestuia i-a permis Gabriellei Ficz sa avanseze in cercetari si ca urmare, in 2011 a contribuit la dezlegarea unui mecanism indirect de stergere a memoriei celulare, lucrare publicata in prestigiosul jurnal Nature. “Acum sunt interesata de mai multe directii stiintifice. Toate au legatura cu memoria celulara si in metode noi de secventiere a genomului uman pentru a gasi modificarile epigenetice nedescoperite din acesta”,spune ea.

Descoperirile la care se asteapta Ficz ar putea rezolva controversa folosirii celulelor stem. In momentul de fata, se pot colecta celule adulte de la un pacient si transforma in celule stem, care se pot dezvolta la randul lor in orice tip de celule. Acest proces se numeste stergerea memoriei celulare, insa principala problema este ca memoria nu este stearsa complet. Epigenetica, specializarea Gabriellei Ficz, poate ajuta la intelegerea acestui proces si la perfectionarea lui, astfel incat tratamentul cu celule stem sa devina mai efficient iar riscurile dezvoltarii unor celule nedorite sa dispara. Dincolo de proiectele in care este implicata, Gabriella Ficz mai are un obiectiv indraznet: deschiderea unui laborator de cercetare propriu. “Mi-as dori sa pot deschide laboratorul in Cambridge sau in Londra. In momentul de fata, fac tot ce e posibil pentru a-mi dezvolta ideile in propriul laborator”, explica Ficz. Desi s-a atasat de stilul de viata britanic, cercetatoarea nu exclude o noua aventura departe de Romania, indiferent ca vorbim despre un stat European sau chiar Statele Unite ale Americii.

Citeste si:

Pregatiri pentru un asalt transatlantic

Cum se traduce cultura in profit

Analiza finala... de business

Proiecte de design la scara mondiala

Afaceri cu gust romanesc

Cafenea la rang de arta

Manager in jurul lumii