Iesirea din criza in 12 pasi

<p> <strong>Cum arata planul pentru iesirea din recesiune si revenirea la crestere economica elaborat de investitorii straini si specialisti locali de prim rang Pentru a elabora “Programul pentru Crestere Economica” – Actiuni Prioritare pentru Repornirea Economiei, Consiliul Investitorilor Straini (CIS) a apelat la propriii membri, dar si la reputati economisti: Lucian Anghel – economistul-sef al BCR, Laurian Lungu – Managing Partner al Macroanalitica, Valentin Lazea – economistul-sef al BNR, prof. Ovidiu Nicolescu – presedinte al Consiliului National al In tre prinderilor Mici si Mijlocii din Romania.</strong></p> <p>  </p> <p> Solutiile au fost structurate in 10 domenii de actiune, detaliate mai jos. Daca s-ar implementa solutiile prioritare propuse de CIS, pana in 2015 Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei ar creste cu 11,6%, piata muncii ar avea 250.000 de noi locuri de munca, iar veniturile bugetare ar avansa cu 8,5%. Costurile bugetare suplimentare presupuse de implementarea celor mai urgent 12 actiuni sunt de doar 0,73% din PIB-ul estimat pentru 2010, adica 864 de milioane de euro. Pe termen lung, este de asteptat ca masurile sa genereze o crestere economica indirect suplimentara de aproximativ 15-20% din impactul direct. Referindu-se la impactul pe care l-ar putea avea acest document strategic in economia romaneasca, Lucian Anghel a spus, in exclusivitate pentru Biz: “Romania are nevoie in acest moment de o viziune pe termen lung care sa-i permita sa fructifice avantajele de care dispune in conditiile consolidarii fiscale, care este necesara dar nu si suficienta pentru relansarea rapida a cresterii economice durabile. Este o sansa pe care Romania nu ar trebui s-o rateze”.<br />  </p> <p> <strong>DECALOGUL REPORNIRII ECONOMIEI</strong><br /> Primul domeniu se refera la stabilizarea mediului economic. Masura prioritara pentru stabilizarea mediului este introducerea in cadrul Ministerului Finantelor a unui Registru transparent de Creante asupra bugetului de stat, cu o scadenta atribuita fiecarei creante. O alta masura este inceperea programului Prima Casa 3. Pana in 2015, masurile propuse pot genera credite de aproximativ 2 miliarde de euro (+1,5% la PIB). Masurile ar duce la crearea a 31.000 de noi locuri de munca, ce se vor reflecta intr-o crestere de 1,2% a veniturilor bugetare. Costurile bugetare sunt estimate la 70 milioane de euro. Masura propusa la capitolul guvernanta este crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economica, format din profesori si cercetatori reputati si reprezentanti ai  sectoarelor privat si public, ai patronatelor si ai sindicatelor, pentru a ajuta la definirea strategiei pe termen lung a economiei.</p> <p>  </p> <p> Domeniul trei este legat de sustinerea dezvoltarii IMM, unde CIS propune crearea de facilitati de creditare subventionata prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Ar putea fi infiintata o banca sau un fond de dezvoltare care ar putea prelua acest rol (pe modelul KfW din Germania), pentru a ajuta la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE. Sunt prognozate imprumuturi de 250 mil. euro, precum si 9.000 de noi locuri de munca. Acestea din urma se vor reflecta mai departe in cresterea veniturilor bugetare cu 0,4%, in timp ce costurile la buget ar urma sa fie de doar 0,04% din PIB. Un domeniu important este si sprijinirea noilor investitii.</p> <p>  </p> <p> Principala masura este dezvoltarea pietelor de capital prin listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea si prin stabilirea unui program accelerat, clar si transparent de privatizare a companiilor de stat, inclusive actiunile minoritare. Toate fondurile obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni inca detinute de stat (2 mld. euro) trebuie investite in infrastructura, conducand la cresterea PIB cu 2% si la avansul veniturilor bugetare cu 1,6%.</p> <p>  </p> <p> Al cincilea domeniu, al accesarii finantarii din fondurile UE, propune ca masura principala externalizarea sau centralizarea managementului procesului de acce sare a fondurilor sau, ca alternativa, revizuirea schemelor de bonusare a angajatilor statului care lucreaza cu fonduri de la UE. Prima solutie va rezulta in atragerea anuala de fonduri structurale in valoare de 400 mil. euro, insemnand o  crestere a PIB cu 3,6% pana in 2015. In plus, cei 75.000 de noi angajati preconizati pe termen mediu vor contribui, la randul lor, cu o crestere de 2,9% a veniturilor bugetare. Costurile primei actiuni sunt estimate sa ajunga 400 mil. euro.</p> <p>  </p> <p> A doua propunere se preconizeaza sa aduca anual 144 mil. euro din absorbtia fundurilor pentru agricultura, rezultand intr-o crestere cumulata de 1,3% a PIB. Cele 26.000 de noi locuri de munca sunt estimate sa duca la cresterea veniturilor bugetare cu 1%, in timp ce costurile sunt preconizate pe termen mediu la 140 milioane de euro. Domeniul infrastructura defineste doua actiuni prioritare. Mai intai, Romania ar putea depune impreuna cu Bulgaria sau Ungaria o candidatura comuna pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Actiunea ar conduce la dezvoltarea infrastructurii tarii cu un cost total estimat la 10 mld. euro, care va fi distribuit pe parcursul a zece ani, insemnand o crestere anuala a PIB de un procent. Numarul turistilor care ar veni in Romania ar creste cu un milion in timpul Campionatului si cu jumatate de milion in fiecare an dupa aceea. In al doilea rand, CIS considera ca modelele de cofinantare sunt benefice pentru dezvoltarea  infrastructurii si, pentru a grabi procesul, sectorul privat este pregatit sa contribuie suportand costul de initiere a unui mare proiect de infrastructura propus de guvern.</p> <p>  </p> <p> Principala prioritate in domeniul agricultura este  accelerarea investitiilor in infrastructura prin atragerea de fonduri UE de 150 mil. Euro anual. Masura va reduce deficitul comercial si inflatia si va costa aproximativ 40 mil. euro. Prioritatea centrala legata de politica fiscala este concentrarea controalelor catre platitorii de taxe care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala. Sectorul  privat este dispus sa sustina financiar lupta impotriva evaziunii fiscale, angajand companii de securitate care sa imbunatateasca controlul vamal. Prin scaderea evaziunii, aproximativ 460 mil. Euro vor fi disponibile anual  pentru investitii, vor aparea 46.500 de noi locuri de munca, care duc la o crestere de 1,8% a veniturilor bugetare.</p> <p> Cea mai urgenta actiune pentru reformarea sistemului juridic consta in ajustarea legislatiei muncii. Rezultatul va fi o scadere cu un procent a somajului si crearea a 84.000 de noi locuri<br /> de munca temporare si permanente pe termen scurt. Nu in ultimul rand, este nevoie de modernizarea sectorului public. Masura propusa este reformarea administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti. Eficientizarea structurilor prin evaluarea abilitatilor<br /> angajatilor si a calitatii ser viciului si prin implementarea conceptului de Guvernare este de asteptat sa aiba un impact social si financiar pozitiv.</p>