Intre moda si sustenabilitate

<p> <strong>Tendintele sunt in mod cert dictate de presiune. La nivel global, politicile green s-au nascut din nevoia de preintampinare a agravarii si ameliorare a situatiei mediului, nicidecum de prezervare. Tratatul de la Kyoto a fost un moment de recunoastere a dezvoltarii economice in pofida mediului, iar de atunci  component green a intrat in terminologia curenta a securitatii societale, deci si in politicile statale.</strong></p> <p>  </p> <p> Ceea ce se vede la nivel global ca tendinta principala este trecerea de la green marketing la sustenabilitate. “Daca in anii trecuti protectia mediului era privita ca o limitare a cresterii economice, iar in 2008 inca se mai punea problema daca sa alegem intre rezolvarea crizei economice sau a crizei climatice, in prezent corporatiile si guvernele din toata lumea au inteles ca protectia mediului este o oportunitate economica. Practic, a alege intre salvarea mediului si salvarea economiei inseamna sa alegem intre prosperitate si declin”, puncteaza Alina Stanciu, Managing Director la OgilvyPR. Ea adauga ca “green marketing” inseamna sa comunici mai mult decat sa actionezi, inseamna sa arati o latura verde a companiei, chiar daca problemele de mediu in interiorul companiei continua sa fie reale.  </p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Sustenabilitatea inseamna sa faci mai mult cu mai putine resurse; de asemenea, presupune ca accesul la resurse sa fie stabil, facil si sigur. Pentru a fi sustenabila, o companie trebuie sa isi evalueze cu acuratete impactul negativ pe care il are asupra mediului si sa il minimizeze, maximizand in acelasi timp impactul pozitiv asupra mediului. Aceasta abordare sustenabila trebuie integrata in modul de operare a fiecarei companii, in functie de natura businessului.</p> <p>  </p> <p> De exemplu, o companie producatoare de PET-uri se va concentra pe gasirea unor modalitati eficiente de colectare si reciclare a PET-urilor si va investi in cercetare pentru identificarea unor materiale eco-friendly, o companie producatoare de ciment se va concentra pe reducerea cantitatii de deseuri proprii si va investi in tehnologii mai performante si va cerceta noi solutii de valorificare a reziduurilor ca produse de  substitutie a materiilor prime. Alte tendinte specifice sustenabilitatii se refera la personalizare, la integrarea sustenabila cu tehnologia si cu lumea digitala si la inovatie.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Diana Verde Nieto si Analisa Plehn, de la agentia de consultanta pe domeniul green Clownfish, spun ca personalizarea poate fi abordata din multe unghiuri diferite, dar schimbarea fundamentala se indreapta catre  implicare. Personalizarea inseamna implicarea directa a consumatorilor pentru o experienta unica. In acest fel se realizeaza si loialitatea fata de brand, se pot construi comunitatea de fani si audiente. Integrarea sustenabila cu tehnologiile digitale este convergenta naturala a sustenabilitatii, pentru ca lumea se schimba si se indreapta spre digital. “Definim sustenabilitatea digitala ca folosirea tehnologiilor digitale in scopul de a normaliza temele de sustenabilitate de mediu, sociale si economice si pentru a a permite oamenilor sa faca bine si sa se se simta bine prin interactiunea cu brandurile, cu organizatile si interactiunea personala”, mai spune Diana Verde Nieto.</p> <p>  </p> <p> Nu in ultimul rand, inovatia prin sustenabilitate permite crearea de servicii si produse care se diferentiaza unele de alte si care raspund preocuparilor consumatorilor. Problemele sociale si de mediu sunt probabil cele mai mari preocupari pe agenda consumatorilor astazi. De aceea, acest gen de probleme ofera cele mai bune oportunitati pentru diferentiere si inovatie. O alta tendinta care se manifesta in acest moment pe plan international este presiunea pe care o resimt companiile multinationale in fata actionarilor si investitorilor si atunci trebuie sa demonstreze ca au un model de afaceri sustenabil.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Sa luam exemplul unei companii energetice – este greu sa convingi piata ca vei avea aceeasi profitabilitate si peste cinci ani, in momentul in care administratia americana este in razboi deschis cu modelul tau de afaceri (referindu-ne la modelul clasic de afaceri). In plus, in momentul in care vorbim de actionari si de piete financiare, campaniile de comunicare nu pot tine loc de argumente. De aceea Dragos Dehelean spune ca vedem din ce in ce mai multe rapoarte de CSR mai bine scrise si “mai conforme” cu standardele internationale. Un exemplu in acest sens sunt statele europene din nord. Dragos spune ca acolo exista o presiune crescanda, atat la nivelul opiniei publice, cat si din zona legislativa, ca firmele originare din statele respective sa fie responsabile nu doar pe plan local, ci si in toate tarile in care au operatiuni. Sigur, tinta sunt operatiunile din tarile in curs de dezvoltare, insa valul atinge si Romania. Asa se face ca vedem din ce in ce mai multe rapoarte de CSR, centralizate la nivel de grup care contin informatii si din Romania. Si ajungem si la ce se intampla la noi, unde tendinta este de a internaliza componenta eco la nivelul politicilor educative. “Restructurarea materialelor didactice au fost prilej de introducere in programa scolara a componentelor de responsabilitate fata de mediu si fata de o viata sanatoasa”, spune Alin Stancu.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Spre exemplu, manualul de educatie tehnologica de clasa a V-a este dedicat dezvoltarii urbane conform cu normele de mediu si educatiei alimentare si de viata care sa fie in perfecta armonie cu normele ecologice. Programele de educatie de mediu dezvoltate de societatea civila sunt incurajate prin perpetuarea finantarilor acestor tipuri de programe. Iar organizatiile de mediu din Romania se coaguleaza tot mai mult in jurul acestor proiecte, formulele de asociere in coalitii fiind recunoasterea necesitatii consistentei si coerentei la nivelul actiunilor. John Aston, Managing Director al AstonEco Management, crede ca in Romania avem extreme. Pe de o parte avem companii care sunt foarte responsabile si investesc foarte mult in proiecte green, iar pe de alta parte companii care nu sunt deloc responsabile.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Concluzia este ca mai toate companiile multinationale din Romania se pregatesc intens pentru a-si rafina indicatorii de raportare de mediu, avand in vedere toate tendintele de la nivel international care vor ajunge si la noi. Si desi aceasta pregatire este mai greu de observat daca nu discuti cu responsabilii de CSR, informatiile primite de la principalii actori in domeniu sugereaza ca vom vedea in curand o evolutie spectaculoasa in acest domeniu.</p>