La ce este bun un MBA

<p> <strong>Anul 2011 poate sa apartina iar absolventilor programelor MBA. Afla cum sunt vazuti acestia de directorii de resurse umane si de companiile de recrutare si cum te ajuta un MBA in cariera. </strong></p> <p>  </p> <p> Lidia Obineca a fost timp de 16 luni somera, desi era absolventa de MBA. De altfel, in acea perioada, ea a lansat propriul blog, OurUnemployedLife, pe platform WordPress. Cautarile unui loc de munca au luat sfarsit pentru Lidia dupa 16 luni de somaj, dar cu toate acestea a optat pentru pastrarea blogului, in care ofera sfaturi despre cariera sau gasirea unui loc de munca altor vizitatori car enu isi pot folosi studiile MBA in cadrul unei companii angajatoare. Iar criza nu a ajutat deloc in acest sens.</p> <p>  </p> <p> Primele semne ale revenirii economice si, implicit, repornirea proceselor de recrutare din companii sau cresterile salariale indica revenirea absolventilor programelor MBA pe lista de prioritati a organizatiilor. Desi un program de tip MBA absolvit peste granitele tarii poate sari mai repede in ochii unui angajator, nici programele romanesti nu sunt omise de directorii de resurse umane ai companiilor din tara care fac angajari. Institutiile de invatamant din strainatate beneficiaza de traditie si au avut timp pana in prezent sa se afirme si sa isi construiasca un brand, exclusiv prin reusitele absolventilor.</p> <p>  </p> <p> Furnizorii din tara au inteles repede beneficiile si actualele programe de tip MBA din tara se bazeaza pe  colaborari cu institutii prestigioase din afara. “Nu trebuie ignorat insa faptul ca un MBA in strainatate aduce cu sine expunerea internationala aferenta si conexiuni pe o anumita piata, in timp ce un MBA in tara aduce conexiuni de business in piata nationala”, spune pentru revista Biz Sorin Faur, director de resurse umane la firma de audit si consultanta financiara BDO International. “Iata de ce pana la urma un director de resurse umane va judeca un absolvent de MBA prin prisma unei game mai largi de criteria, in functie de nevoile, obiectivele si interesele companiei si in functie de capacitatea acesteia de a oferi salarii competitive”, continua Sorin Faur, coordonator al departamentelor de resurse umane din sapte state, in care are birouri compania. Daca CV-urile absolventilor de programe MBA in strainatate vor fi preferate de companiile multinationale, aflate in cautarea managerilor cu expunere international, alte companii nu au cultura organizational si nici capacitatea sa motiveze un absolvent cu astfel de studii.</p> <p>  </p> <p> <strong>CU SALARIILE LA VEDERE</strong></p> <p> Competentele superioare sunt direct proportionale cu beneficiile, mai ales ca posesorul unui program de tip MBA este mai efici ent, iar responsabilitatile atribuite, mai mari, si adesea ocupa functii mai inalte in top managementul companiei. “Absolvirea unui program MBA ofera unei persoane sansa de a ocupa o pozitie in top management”, spune Rodica Maria Radulescu, director la CODECS Business School. “In general, pozitiile de top management din companiile mari din Romania sunt ocupate de oameni care au absolvit programe MBA; de aici putem trage concluzia ca ei sunt mai bine platiti decat cei care nu au MBA si care probabil ocupa pozitii de mid management sau top management in companii mai mici”, mai spune Rodica Maria Radulescu.</p> <p>  </p> <p> De cele mai multe ori finalizarea unor cursuri de acest tip poate aduce o promovare absolventului, noi responsabilitati si, desigur, un alt salariu. Daca acel MBA a fost finantat de companie insa, exista posibilitatea ca angajatul sa nu resimta un salt financiar, ci doar un salt in cariera. Atunci, MBA-ul devine un instrument de maturizare profesionala si de evolutie in cariera, mijloace prin care se produce indirect cresterea salariala si mai putin o certificare ce aduce cu sine un salariu mai mare. “In principiu, un MBA poate aduce pana la 20 – 25% crestere salariala la pozitii egale, dar nu exista o regula, totul depinde de istoria profesionala, de relatiile cu angajatorul, de pozitia ocupata, de perspective”, spune Sorin Faur. In plus constituie un avantaj competitiv, important pe piata muncii, in sensul unei mai mari mobilitati, ce pot raspunde cerintelor unui loc de munca in mai multe domenii de activitate, chiar daca experienta este preponderent pe o anumita industrie.</p> <p>  </p> <p> <strong>LA SCOALA PE BANII SEFULUI?</strong></p> <p> Majoritatea companiilor care au trasate strategii pentru cresteri sustinute beneficiaza si de unul sau mai multe programe de dezvoltare profesionala a angajatilor, de la training la seminarii, conferinte sau cursuri de formare in diverse domenii. Pentru posturile mai inalte totusi, un program MBA poate reprezenta o alegere mai potrivita, mai ales ca pentru companiile mari costul unui astfel de program poate fi considerat o investitie buna. “Cred ca si in continuare companiile sunt dispuse sa plateasca pentru programe MBA, desi sunt poate mai atente cu cei pe care ii trimit la cursuri sau cu cerintele care vin colateral acestei finantari”, adauga directoru de resurse umane BDO International. In conditiile unei piete ultracompetitive si intr-o continua dezvoltare, chiar daca bugetele de training s-au redus si banii se ofera mai greu, pentru angajatii promitatori companiile pot gasi finantari, avand in vedere interesele organizatiei si faptul ca avantajul comercial vine in principal prin inteligenta si competent e, tocmai de la astfel de salariati. Astfel, angajatii competenti si calificati vor fi intotdeauna mai rari si mai putin accesibili si vor fi intotdeauna cei cu ajutorul carora compania face profit si se dezvolta.</p> <p>  </p> <p> “In ceea ce priveste segmentul de piata Asebuss, persoane aflate deja in pozitii de conducere sau avand propriile firme, aproximativ 60 – 65% dintre cursanti sunt sprijiniti financiar de catre companii”, spune Bianca Ioan, director de marketing la furnizorul de programe EMBA Asebuss. “A crescut numarul celor care isi platesc singuri cursurile, fapt ce le confera mai multa flexibilitate in luarea deciziilor si in realitatile cu angajatorii”, continua Bianca Ioan. In acelasi timp, nici numarul angajatorilor care sunt dispusi sa scoata din buzunare bani pentru instruirea angajatilor in cadrul unor cursuri MBA nu este tocmai in crestere.</p> <p>  </p> <p> Studiul “Bilantul pietei de resurse umane in S3 din 2010”, realizat de HR-Club, arata ca metoda preferata de companii pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor ramane training-ul. Cu toate acestea, in primele trei trimester din anul 2010, conform studiului, numarul organizatiilor din tara dispuse sa aloce programelor de training sume mai mari de 200 de euro este in scadere. Bugetul alocat programelor de invatare a fost indreptat catre pozitii de specialist, management de linie si top management Motoarele masinariei de recrutare se pun incet-incet in functiune, iar actualmente, la nivel de top management, se cauta executive cu experienta si pregatirea necesara pentru rasturnarea unei situatii nefavorabile, angajati capabili sa propuna si mai ales sa implementeze solutii inovatoare sau sa reduca din cheltuieli prin eficientizarea proceselor, in paralel cu preocuparea pentru lansarea unor proiecte noi care sa genereze venituri.</p> <p>  </p> <p>  “Daca pentru un tanar absolvent adesea studiile conteaza cu peste 50% in decizia de angajare, acest procentaj scade sensibil in cazul pozitiilor de middle management, ca sa ajunga aproape de zero in cazul posturilor de top management si pentru oamenii de 35 de ani”, spune George Butunoiu, fondator al firmei de head hunting George Butunoiu Ltd. Totusi, printre obiectivele profesionale ale cursantilor care apeleaza la un program MBA sau Executive MBA in tara se afla, de cele mai multe ori, obtinerea unui post de conducere in cadrul companiilor romanesti sau multi na tio nale, promovarea in pozitii regionale, deschi derea unor filiale ale companiilor multinationale in tara si bineinteles relationarea cu alti participanti la cursuri ori chiar deschiderea propriilor afaceri. “Mentionez cateva dintre motivele pentru care participantii prefera programul Asebuss in favoarea unui program din afara tarii: profesorii romani si americani cunosc realitatile pietei si cursantii au ca obiectiv o pozitie de top preponderent in tara”, mai adauga directorul de marketing de la Asebuss.</p> <p>  </p> <p> Replicile cutremurului economic au contribuit din plin la taierea cheltuielilor companiilor, care in cea mai mare parte finantau furnizorii de programe de tip EMBA si MBA, si, mai mult decat atat, au predat o lectie de finante personale potentialilor candidati ai acestor programe. Costurile acestora nu au fost modificate, dar pentru depasirea crizei furnizorii au fost nevoiti sa reinventeze altceva: structura. Cel putin pe termen scurt, crede Oliver Olson, director de program la Maastricht School of Management, care compara schimbarile produse in domeniul academic dedicat mediului de afaceri cu abordarea americana a pietei auto in pragul scumpirii barilului de petrol, din urma cu doi ani. “Atunci, acestia au luat in calcul schimbarea obiceiurilor de consum, au achizitionat automobile care consumau mai putina benzina si au optat pentru transportul public. Dar, de indata ce pretul barilului de titei a reatins valorile initiale, totul a fost dat uitarii”, spune Oliver Olson.</p> <p>  </p> <p> Similar, dupa ce recesiunea a lovit bugetele alocate de companii dezvoltarii profesionale, o buna parte dintre cursanti s-au orientat si catre programele pre-MBA, care sunt mai ieftine si se intind pe o perioada de timp mai scurta. Alte companii au apelat la training-uri personalizate, care se intindeau pe o perioada de doua sau trei saptamani. Numai trecerea crizei va putea insa sa probeze continuarea acestei tendinte. “In realitate, companiile se uita dupa angajati buni, care pot avea un impact pozitiv major asupra businessului. Nu le pasa cand a fost absolvit cursul sau daca angajatul are o astfel de diploma”, mai spune Oliver Olson. “Motivul pentru care cineva ar trebui sa se inscrie la un program MBA este sa devina un angajat mai bun, lucru care are unimpact pozitiv major asupra companiei”, conchide acesta.</p>