La rascruce de euro

<p> <strong>Dupa ce  bancile au fost salvate de guverne, cine va salva guvernele? In zona euro, criza datoriilor suverane face victime la nivel inalt, Papandreou si Berlusconi fiind nevoiti sa plece. Au noii lideri sanse sa redreseze situatia? </strong></p> <p>  </p> <p> Ultimele saptamani au fost determinante pentru soarta zonei euro, dar si a unor lideri politici, care au trebuit sa se retraga pentru a permite o evolutie in tarile pe care le conduceau. Grecia si Italia au acum guverne de tehnocrati, care trebuie sa faca fata unor provocari uriase pentru lunile care vin. Liderii reuniti la summitul G20 de la Cannes din 3-4 noiembrie au reusit sa adopte un plan de actiune care sa salveze criza datoriilor suverane si a zonei euro.</p> <p>  </p> <p> Evident, efectele acestui plan au avut si urmari politice, avand in vedere ca doi dintre liderii tarilor cu cele mai mari probleme in aceasta perioada, Grecia si Italia, au fost nevoiti sa plece din fruntea  guvernelor pe care le conduceau. Planul de actiune elaborat de cei mai puternici sefi de stat din lume cuprinde angajamente nationale specific si este destinat sustinerii cresterii si echilibrarii economiei mondiale, fiind pentru prima data cand oamenii politici reusesc sa adopte un asemenea plan.</p> <p>  </p> <p> Participantii au apreciat totodata decizia Italiei de a permite monitorizarea de catre Fondul Monetar International si Comisia Europeana a programului de reforme economice, in comunicatul final al summitului de la Cannes. Inaintea summitului, Senatul italian a aprobat un nou plan de masuri economice dure care sa readuca economia tarii la cote sustenabile. Camera Deputatilor a adoptat la jumatatea lunii noiembrie masurile solicitate de Uniunea Europeana, iar dupa vot Silvio Berlusconi a demisionat. In locul sau a fost desemnat fostul comisar european Mario Monti, in varsta de 68 de ani.</p> <p>  </p> <p> Revenind la planul adoptat de liderii G20, acesta este scris intr-un limbaj mai hotarat in privinta pietei  valutare, convenind sa accelereze politicile de liberalizare a ratelor de schimb. China a fost mentionata pentru prima oara in acest context. Autoritatile de la Beijing sunt supuse de mult timp presiunilor din partea natiunilor occidentale pentru a permite un curs mai liber al yuanului, dar au refuzat sa cedeze acestor cereri. G20 saluta determinarea Chinei de a creste flexibilitatea ratei de schimb valutar, in conformitate cu fundamentele pietei, precum si recentele schimbari din regimul valutar al Rusiei. Statele Unite s-au angajat sa inscrie datoriile pe un trend descendent in raport cu Produsul Intern Brut cel mai tarziu pana la jumatatea acestui deceniu.</p> <p>  </p> <p> Economiile emergente si Germania au promis sa aplice masuri de stimulare a cererii interne pentru sustinerea cresterii economice, solicitate de mult timp de Statele Unite si Marea Britanie. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy,   care are in fata o campanie electorala dura in 2012, spera sa foloseasca presedintia G20 pentru a impune o regandire ambitioasa a sistemului monetar global. El a fost insa nevoit sa isi restranga ambitiile din cauza agravarii crizei datoriilor din zona euro, care ameninta sa readuca in recesiune economia mondiala.</p> <p>  </p> <p> <strong>G20 TRECE, RECESIUNEA RAMANE</strong></p> <p> Inainte de G20, Banca Centrala Europeana (BCE) a redus dobanda de politica monetara pentru prima oara in peste doi ani, avertizand ca zona euro ar putea intra intr-o recesiune moderata in ultima parte a acestui an. Cu o zi inaintea acestui eveniment, Rezerva Federala a Statelor Unite a redus estimarile privind cresterea economiei americane, (inca) cea mai mare din lume. “De la ultima noastra reuniune, redresarea globala a incetinit, in special in economiile avansate, lasand somajul la niveluri inacceptabile”, arata comunicatul, care adauga ca tensiunile de pe pietele financiare au crescut in mare parte din cauza riscurilor suverane din Europa.</p> <p>  </p> <p> Banca Nationala a Romaniei a luat si ea o masura asemanatoare, reducand dobanda de referinta de la 6,25% la 6% in ultimul an si jumatate, din dorinta de a da un semnal pozitiv creditarii si cresterii economice. Decizia BNR vine si ca urmare a evolutiilor din zona euro. Continuand seria deciziilor de la G20, in domeniul  reglementarilor, liderii politici au reafirmat angajamentul asumat prima oara la un summit de la Washington, in perioada de varf a crizei financiare din 2008, de a asigura ca toate pietele financiare, produsele si participantii sunt supravegheati si supusi reglementarilor.</p> <p>  </p> <p> Fondul de Stabilitate Financiara (FSF), organism infiintat in 2009 pentru reevaluarea reglementarilor internationale, a publicat la summit o lista de 29 de banci de importanta sistemica si a anuntat reguli mai stricte privind nivelul capitalului si masuri prin care nici o institutie de credit sa nu fie considerata “prea mare pentru a cadea”. Autoritatile de reglementare internationale au identificat 29 de banci, dintre care 17 din Europa, care au o importanta sistemica pentru sistemul financiar mondial si care vor fi obligate sa detina rezerve de capital mai mari cu 1 – 2,5 puncte procentuale fata de alte institutii de credit. Dintre bancile mentionate la reuniunea G20, 17 sunt din Europa, opt din Statele Unite si patru din Asia.</p> <p>  </p> <p> Unele banci din Uniunea Europeana sunt deja obligate sa ajunga la o rata de adecvare a capitalului de 9% pana la 30 iunie 2012. Potrivit estimarilor Autoritatii Bancare Europene, aceste banci vor avea nevoie de capital suplimentar de 106 miliarde de euro. Lista bancilor nu este definitiva, ci va fi actualizata anual si publicata in noiembrie. Deocamdata pe aceasta lista figureaza numai banci, dar este posibil ca in viitor sa fie incluse si alte companii financiare. Aceste banci, al caror faliment poate afecta intreaga economie, vor fi obligate de la  farsitul lui 2012 sa se conformeze unui regim special de demontare a operatiunilor in caz de dificultati. Decizia privind cresterea ratei de adecvare a  fost aprobata de G20 in tandem cu masuri de asigurare a demontarii ordonate a bancilor falimentare si de protejare a contribuabililor de costuri. Intre aceste masuri se afla si dreptul autoritatilor de reglementare de a impune pierderi creditorilor neasigurati ai bancilor afectate de criza.</p> <p>  </p> <p> Autoritatile de reglementare vor astfel sa evite o repetare a dramei derulate in timpul crizei financiare, cand prabusirea Lehman Brothers in 2008 a provocat un cutremur in economia mondiala. “Marea lectie a crizei a fost ca lumea are nevoie de un sistem de demontare a institutiilor financiare, indiferent de marime, daca au probleme”, a explicat presedintele FSF, Mario Draghi. Autoritatile de reglementare au impus anul trecut tuturor bancilor,  prin intermediul regulilor internationale Basel III, o rata de adecvare a capitalului de 7%, fata de nivelul minim anterior de numai 2%. Necesarul suplimentar de capital va trebui indeplinit treptat in perioada 2016 – 2018. Bancile care nu vor respecta noile reguli vor fi supuse unor restrictii privind plata dividendelor si bonusurilor.</p> <p>  </p> <p> <strong> NOILE FETE ALE CRIZEI</strong></p> <p> Toate privirile se indreapta acum spre noile guverne din Grecia si Italia, care trebuie sa ia masuri rapide pentru a restabili, in primul rand, increderea populatiei, a investitorilor, a organismelor internationale in capacitatea institutionala a autoritatilor. Fostul premier grec, Giorgios Papandreou, si liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, au ajuns in seara de 13 noiembrie la un acord privind formarea unui guvern de uniune nationala,  are nu va fi condus de actualul primministru. Noul cabinet va fi insarcinat cu implementarea planului european anticriza inaintea viitoarelor alegeri.</p> <p>  </p> <p> Fostul vicepresedinte al Bancii Centrale Europene (BCE), Lucas Papademos, a devenit astfel noul premier al Greciei, la conducerea guvernului interimar de coalitie. Misiunea acestuia este una extreme de complicata, avand in vedere ca trebuie sa adopte o serie de masuri extrem de nepopulare pentru a restabili economia Greciei si implicit cea a zonei euro. “Pentru a continua efortul, este necesara sustinerea partenerilor nostri europeni si a FMI, dar si aplicarea unui nou program de ajustare bugetara, care va avea ca obiectiv o abordare mai eficienta si mai rapida a problemei finantelor publice si o ameliorare a competitivitatii”, a declarat Papademos in discursul sau de politica generala in fata Parlamentului.</p> <p>  </p> <p> Papademos a anuntat ca este necesar ca Parlamentul sa aprobe inainte de sfarsitul anului un nou acord de imprumut. Detaliile acordului de schimb de obligatiuni (PSI – Private Sector Involvement) cu bancile urmeaza sa fie anuntate. In opinia lui Papademos, aplicarea eficienta a PSI va antrena, pe de o parte, reducerea dobanzilor datoriei publice inca din 2012, ceea ce va antrena reducerea deficitului public. Pe de alta parte, el a dat asigurari ca Grecia nu va mai avea nevoie de masuri suplimentare pentru 2013 si 2014 si a estimat ca deficitul public al tarii din 2011 va fi redus la aproximativ 9% din PIB, dupa ce a fost de 10,6% in 2010 si de  15,7% in 2009. Mai jos, spre sudul continentului, in Italia, Mario Monti intampina alte dificultati. El trebuie sa restabileasca increderea in cea de-a treia economie a zonei euro, dupa ce Italia a ajuns la fundul sacului.</p> <p>  </p> <p> Statul italian a ajuns la o datorie uriasa, de 1.900 de miliarde de euro, respectiv 120% din PIB. In aceste conditii, Monti are de luptat cu economia italiana, dar si cu increderea poporului si a celorlalte tari din zona euro. Cele trei reforme care trebuie indeplinite rapid sunt cea a sistemului de pensii (acesta va trebui reformat in intreaga Uniune, avand in vedere ca populatia este in declin, cu un ritm rapid de imbatranire si cu o reducere a numarului salariatilor in toate tarile europene), a pietei muncii, dar si de implementare a unor masuri  macroenomice pentru intreg peisajul economic italian.</p> <p>  </p>