Legea privind darea in plata, adoptata de Parlament

Legea privind darea in plata, care permite clientilor cu credite ipotecare sa stinga datoriile daca predau casa bancii, a fost adoptata de Camera Deputatilor, in calitate de for legislativ decizional. Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi “pentru”, o abtinere si un vot impotriva.

Potrivit prevederilor legii, o persoana care s-a imprumutat la banca si nu mai poate plati datoria poate sa treaca in proprietatea bancii imobilului ipotecat, banca nemaiputându-se indrepta catre alte bunuri sau venituri.

Legea va merge la presedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, a atras atentia recent ca legea privind darea in plata nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au o probleme sociale, ci pe speculatorii imobiliari.

Reprezentantul BNR a prezentat o analiza a celor mai mari 50 de credite ipotecare acordate de banci persoanelor fizice si a aratat ca cel mai mare dintre acestea are o valoare de peste 5 milioane de euro.

“Nu pot sa va spun numele primilor 50 (persoane fizice cu cele mai mari credite cu ipoteci n.r.), dar sunt oameni de afaceri care s-au implicat in calitatea lor de dezvoltatori imobiliari in a achizitiona in nume propriu apartamente puse gaj la banca si acum se cauta un fraier care sa preia pierderile. Iar fraierul acesta se pare ca se doreste a fi bancile”, a explicat Cinteza. Acesta a aratat ca atata timp cat legea nu face diferenta intre tipurile de colaterale in cazul celor 50 de persoane si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii care nu mai poate plati creditul, legea privind darea in plata nu este o lege buna.

Totodata, legea ar afecta noii clienti care daca ar vrea sa acceseze un credit ar fi nevoiti sa vina cu un avans de 40 – 45%.

O banca ar intra in faliment

Cinteza a explicat ca legea ar putea afecta si stabilitatea financiara. Directia de Stabilitate a BNR a facut o simulare pe 16 scenarii si in 6 dintre acestea o banca intra direct in faliment, cu o solvabilitate sub 2%. “Daca pica una dintre bancile grecesti ca urmarea a darii in plata, chiar credeti ca celelalte trei vor ramane in picioare? Eu spun ca nu”, a declarat Cinteza, adaugand ca bancile grecesti au o pondere destul de mare in activele bancare din sistem.

In opinia sa, orice banca care are probleme din acest punct de vedere poate “lejer” sa conteste caracterul constitutional al legii.

Reprezentantul BNR a aratat ca un astfel de sistem functioneaza in SUA pentru ca nu se aplica retroactiv. “Daca sistemul se aplica asa cum spune directiva europeana – contractelor de dupa martie 2016, nu avem nicio problema, insa darea in plata se aplica inclusiv la contractele existente”, a spus Cinteza.

Oficialul bancii centrale a subliniat faptul ca bancile nu lucreaza cu banii lor, ci cu banii deponentilor. “Daca in locul banilor bancile primesc case, ce sa faca? Sa va dea in loc de depozite o usa sau cada de la baie?”, a spus Cinteza.