Nevoia de semnificatie

<p> <strong>Semnificatia muncii ne poate face sa depunem mult mai mult efort in ceea ce facem si sa acordam o importanta mai mica stimulentelor exterioare. </strong><em>Adrian Stanciu Consultant in transformare organizational si Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management Romania.</em></p> <p>  </p> <p> Cand facem evaluari de cultura organizationala pentru clientii nostril masuram nu doar ce fel de cultura au organizatiile lor, dar si ce factori o determina, pe ce “butoane” pot sa apese daca vor sa o schimbe catre o cultura mai performanta. Unul dintre acesti factori, care nu sta deloc bine in organizatiile de la noi, e semnificatia muncii. In ciuda multor dovezi contrarii, foarte multe organizatii continua sa opereze in paradigme complet eronate despre natura umana si natura motivatiei muncii.</p> <p>  </p> <p> In cele mai multe organizatii, in ciuda afirmatiilor repetate despre importanta oamenilor si masura in care organizatia se bazeaza pe ei, toate sistemele de conducere sunt bazate pe presupunerea ca nimeni nu face ceva daca nu i se cere in mod explicit, daca nu e masurat pentru asta si daca nu e penalizat in cazul in care nu face ce se asteapta de la el. In absenta amenintarilor si a stimulentelor extrinseci, oamenii vor tinde sa arda gazul pravaliei si sa ia leafa degeaba. Sunt sigur ca multi dintre voi veti recunoaste ca credeti acelasi lucru. Si multi dintre voi veti avea multe exemple din viata voastra de conducatori care va intaresc aceasta convingere. Dar aceasta concluzie e falsa. Mai mult, toate exemplele la care va ganditi sunt, probabil, de natura profetiei autoimplinite.</p> <p>  </p> <p> Daca credeti cu adevarat ca oamenii nu depun efort decat cu forta, atunci veti crea o organizatie in care oamenii nu au alt motiv sa depuna efort, ca atare forta devine singurul mod de a-i motiva. De cate ori slabiti presiunea,  performant a scade. Pentru ca ati creat o organizatie care nu poate fi condusa altfel. Daca vreti o cultura constructiva, performanta, nu e suficient sa opriti actiunile care o fac acum disfunctionala. E nevoie sa le inlocuiti cu altele care sa o faca sa functioneze bine.Prima si cea mai importanta problema pe care trebuie sa o rezolvati e semnificatia muncii.</p> <p>  </p> <p> Motivul pentru care conducerea prin forta se bazeaza pe o presupunere falsa e ca exista multe studii care arata ca oamenii cauta sa se implineasca prin munca. E o concluzie larg acceptata ca cele mai puternice doua resorturi ale fericirii sunt dragostea impartasita si semnificatia muncii. E o nebunie sa ignoram un fenomen de o atare forta. Oamenii chiar pun suflet si dedicatie in ceea ce fac si munca lor chiar conteaza pentru ei. Semnificatia muncii nu e doar ceva care ne amplifica starea de bine la serviciu. E si ceva care ne face sa depunem mult mai mult efort in ceea ce facem si sa acordam o importanta mai mica stimulentelor exterioare.</p> <p>  </p> <p> Intr-unul din experimentele sale despre comportamente irationale, Dan Ariely a cerut unor voluntary sa asambleze un model Lego contra unei sume de bani. Voluntarii primeau sume in descrestere pentru fiecare model suplimentar realizat, pana cand considerau ca rasplata nu mai rasplateste efortul si se opreau. Scopul era sa masoare care era valoarea unitatii de efort, deci modelele respective nu aveau niciun rol ulterior si urmau a fi demontate. Intr-unul dintre grupuri cercetatorul punea modelele asamblate undeva, in afara vederii, mentinand iluzia ca ele au un rost al lor. In celalalt grup moderatorul demonta modelul abia construit in fata participantului in timp ce acesta lucre la un nou set si-i dadea apoi setul tocmai demontat sa-l asambleze din nou. In primul grup participantii s-au oprit dupa mai mult de 10 modele asamblate. In al doilea, dupa mai putin de 4. Diferent a intre stimulentele externe necesare pentru a mentine efortul intre cele doua cazuri a fost si ea mai mult decat dubla. Va las pe voi sa trageti concluziile.</p>