Nomazi digitali și antreprenori fără birou

Visul de a lucra de pe o plajă exotică sau din cabana de la munte s-a împlinit deja, datorită exploziei internetului. Dar tot mai mulți oameni de business și profesioniști vor soluții de mobilitate chiar dacă nu pleacă la mii de kilometri depărtare.

A fost nevoie de un email în plus pentru ca Simona Stănescu să-mi trimită din Costa Rica un set de fotografii care să ilustreze experiența ei de nomad digital alături de Alex Vrînceanu. Motivul? “Peste noapte a picat netul, sunt acum în proces de retrimitere a fotografiilor către tine”, mi-a scris Simona. Problema s-a rezolvat rapid și pozele au ajuns la timp. Slavă zeilor internetului! Aceiași “zei” care le permit celor ca Simona și Alex să se bucure oricând de călătoriile la care au visat, muncind în același timp chiar din locurile pe care le vizitează. Cam așa s-ar defini, pe scurt, nomazii digitali. Este un stil de viață invidiat de la distanță de cei care-i urmăresc pe cei ca Simona și Alex (o puteți face și voi pe lipa-lipa.ro), dar care nu vine fără probleme la pachet. Una dintre ele fiind chiar cea descrisă mai sus – internetul mai cade sau merge prost și, fără el, nu prea poți să trimiți către client ce ai muncit. Iar dacă ai un deadline strict, pot apărea probleme.

Ideea de a lucra nomadic nu este, cu siguranță, nouă, însă adăugarea componentei digitale, adusă de accesul tot mai larg la internet și tehnologie, a dus la o expansiune a fenomenului. După cum ne spune Anca Muraru, fondator al OFFice To Travel, o platformă online pentru nomazi digital și nu numai (veți înțelege puțin mai târziu despre ce este vorba), prima carte cu acest nume a apărut în 1997, în 2002 a apărut “Vagabonding”, de Rolf Potts, dar cel mai mare impact probabil l-a avut celebra “The 4-Hour Workweek”, publicată în 2007, care a schimbat perspectiva multor oameni. Dacă tehnologia a jucat un rol foarte important, au fost și alți factori care au influențat mișcarea – costul redus al unor locuri în comparație cu veniturile din țara de origine, deschiderea unor antreprenori de a angaja remote și apariția unor hub-uri. În plus, au apărut servicii care au făcut tranziția mai ușoară, cum este Airbnb pentru cazări ieftine. “În linii mari, putem defini nomadul digital ca fiind o persoană care lucrează cu ajutorul tehnologiei, adoptând totodată un stil de viață nomadic. Aici ne referim la bloggeri, consultanți, angajați care lucrează de la distanță sau freelanceri și lista poate continua. Cu toate acestea, impresia mea este că, pe măsură ce numărul celor care aleg acest stil de viață crește, termenul capătă noi conotații”, spune Anca Muraru pentru Biz. Aceasta adaugă că cele mai multe schimbări s-au produs în ultimii trei-patru ani, când au crescut mult și interesul sau măcar curiozitatea despre acest stil de viață.

Aventură și business

Tot acum vreo trei ani auzea despre nomazii digitali și Luminița Balaban, Digital Project Manager la agenția Godmother, din București, dar și singura vloggeriță de travel din România. Anul trecut a plecat în Tenerife la câțiva prieteni din Cluj care se mutaseră acolo pentru a experimenta cum e să fii nomad digital, apoi a mai cunoscut persoane care practică acest stil de viață și a fost fascinată de poveștile lor. “Mi-a luat câteva luni să mă gândesc și câteva zile să decid că voi face asta, indiferent de ceea ce va fi apoi. Am simțit să plec. Nu pot spune mai mult. Mi-am dorit să văd cum este să lucrezi de pe plajă, să fii la mii de kilometri depărtare de casă, dar să nu fii în vacanță, ci să reușești să îmbini munca și relaxarea”, îmi povestește Luminița pe mail, pentru că din ianuarie este în Thailanda, unde va sta două luni, lucrând în continuare pentru Godmother timp de o lună, după care va urma o lună de vacanță adevărată. “Nu simt că mi-am luat lumea în cap, ci că mi-am alocat două luni de viață pe care să le folosesc cât mai util cu putință, între job, scris pentru blog, filmat și editat pentru vlog. Sigur că exista și marea, soarele, apusuri incredibile, obiective turistice. Totuși, nu mă consider turist, ci un nomad digital care este permanent conectat și se împarte între omul de agenție și omul care face continut pentru canalul de YouTube și blog”, adaugă ea.

Pentru Simona și Alex, aventura a început în urmă cu doi ani, când și-au dat demisia și au pornit în lume, după cum povestesc chiar ei. Cochetau cu ideea de mai multă vreme, întorseseră situația pe toate părțile, iar în acel moment aveau și ceva bani puși deoparte. În plus, zona de freelancing prindea avânt, ceea ce le permite să lucreze de la distanță la diverse proiecte. Principala sursă de venit o reprezintă blogul Lipa-Lipa și realizarea de conținut – advertoriale sau video-uri plătite pe care le postează pe blog sau le postează direct clientul fără să știe nimeni că sunt realizate de ei. Blogul a devenit și o platformă prin care sunt contactați de majoritatea clienților care au nevoie de conținut pentru platformele lor. Alex face clipuri une­ori cu material primit de la client, alteori filmează și tot el montează, iar Simona se ocupă de proiecte mai mari sau mai mici din sfera de digital marketing și ghost writing. “Am învățat să facem față la alt fel de stres: unde dorm azi, ce fac atunci când mi se fură din camera de hotel, mâncare nouă, situații în care cazarea noastră arăta de 100 de ori mai rău decât în poze, suntem în mijlocul lui nicăieri și am făcut pană și lista poate continua. Am învățat să avem de 1.000 de ori mai multă răbdare decât înainte, să facem față cu calm tuturor situațiilor neprevăzute, să gestionăm oameni a căror limbă nu o vorbim și nici nu le înțelegem obiceiurile”, spune Simona Stănescu. Cel mai mult apreciază, desigur, libertatea și flexibilitatea în organizarea programului, dar și faptul că petrec foarte mult timp în natură, chiar și când lucrează, fiindcă preferă să o facă în aer liber. “Este grozav să te poți juca așa cu programul tău, fără să ai ore în care nici nu ai nimic de făcut, nici nu poți pleca de la birou, pentru că dai cu cartela. Și nu e încă 6 fix. Nici la birou nu prea credeam în treaba asta, în modul ăsta să îți organizezi zilele”, spune Simona.

Dacă cei doi lucrează ca freelanceri, situația este alta pentru Luminița Balaban, care și-a păstrat jobul din România în timpul aventurii asiatiace. Cum și-a convins șeful, pe Valentin Văcăruș, să o lase să facă asta? “Nu atât de simplu cum mă așteptam, nu atât de greu precum ar fi fost în cazul altora. Valentin este unul dintre acei «șefi» pe care îi poți considera coleg și prieteni, atât timp cât îți faci treaba impecabil. Nu mi-aș fi permis să îi cer să lucrez o lună din Asia de Sud-Est dacă aș fi fost recent angajată”, spunea ea. Planificarea pe care a făcut-o a durat cam două luni și a însemnat un tabel în Excel în care a pus zilele libere, zilele când poate lucra remote, orele când poate intra măcar o oră pe mail, chiar dacă este în concediu. Cu acest tabel s-a prezentat la Valentin Văcăruș și la Alice Gavril, Client Service Director al agenției, și a reușit să-i convingă pe amândoi. “Acel Excel este și acum cu mine și ține evidența timpului, a rezervărilor, a biletelor de avion, a orelor de muncă. Nu e atât de simplu să fii digital nomad, între avioane, prin cinci țări, multiple cazări, diverse monede, lucruri care te distrag”, povestește Luminița Balaban. După mai bine de trei săptămâni de lucru de la distanță, dintr-un Digital Nomads Hub în Phuket, nu a întâlnit dificultăți majore.

Destinații pentru nomazi

Chiar dacă își iau lumea în cap, no­mazii digitali nu o fac la întâmplare. Caută combinația ideală de locuri atractive pentru turism și acces la internet și nu numai. De altfel, internetul rapid (sau măcar decent și nu foarte scump) este primul criteriu căutat de nomazii digitali, dar Simona Stănescu spune că te poți descurca cu orice fel de internet găsești dacă vrei, desigur, în funcție de natura muncii fiecăruia. Graficienii, de exem­plu, sau cei care trebuie să trimită fișiere foarte mari, au neapărat nevoie de un internet bun. “Dar dacă nu e urgent, pur și simplu lași toată noaptea să ți se transfere fișierele”, îmi scria Simona chiar înainte de a-mi trimite fotografiile prin această metodă. După cum s-a văzut, și această metodă are neajunsurile ei. O destinație pentru nomazi digitali mai are nevoie și de oameni prietenoși, mâncare bună și prețuri decente, deși sunt mulți nomazi digitali care trăiesc și în Singapore, Hong Kong sau California, destinații nu tocmai ieftine. Ajută dacă există deja huburi de freelanceri, evenimente și spații de co-living & co-working.

Alex și Simona au însă criterii clar când vine vorba despre alegerea destinațiilor: să fie pe lista lor de dorințe, să-și permită să viziteze/să locuiască acolo o vreme, să găsească bilete decente ca preț până acolo și, evident, să aibă o soluție pentru internet. Dar nimic nu este bătut în cuie iar, dacă locul este foarte frumos, sunt dispuși să stea și fără prea mult internet. “Anul trecut în Filipine, la Duli Beach, am stat cam două luni cu internet foarte limitat. Dar ne-am descurcat cu ce am avut astfel încât să facem și pe managerii unui mic resort din Filipine, dar să și livrăm pentru clienții de care ne ocupam.”

Nu e însă simplu, după cum povestește și Anca Muraru: prietenii se schimbă frecvent, există riscul de a te accidenta fără asigurare medicală, posibilitatea de a rămâne fără bani sau fără acte, riscul de a pierde un job sau clienți din cauza conexiunii slabe la internet. “Câteodată, totul pare perfect, dar frustrarea că nu poți petrece decât trei ore pe săptămână la plaja de lângă tine, fiind nevoit să lucrezi pentru a-ți menține acest stil de viață, poate ridica multe întrebări”, avertizează fondatoarea OFFice To Travel. Imediat adaugă însă: “Li­bertatea de a-mi optimiza programul pentru progres sau orice îmi doresc la acel moment, deschiderea pe care mi-o oferă o nouă cultură cu fiecare nouă țară în care aleg să fiu și rețeaua de prieteni și minți deschise din toată lumea sunt de neegalat”.

Business din orice loc

Anca Muraru – fondator OFFice To Travel

În 2013, după ce a citit “The 4-Hour Workweek” și a plecat de la ultimul ei job de copywriter, Anca Muraru a fost printre cei atrași de stilul de viață al nomazilor digitali. Așa s-a născut ideea OFFice To Travel, gândit inițial ca “off to travel” cu propriul birou (adică un laptop) – un blog personal care îmbina călătoriile cu dedicarea ei pentru social media și copy­writing. Doi ani mai târziu mergea la DNX, prima conferință internațională pentru nomazi digitali, urmând ca apoi să creeze un grup de Facebook pentru nomazii digitali care vor să vină în România și să regândească direcția OFFice To Travel. A început să facă liste de resurse, să intervieveze nomazi cu experiență și să meargă la evenimente dedicate. A fost momentul în care, impulsionată și de creșterea notorietății blogului, a decis să-l transforme într-o platformă cu resurse pentru cei ce sunt la început, dar mai ales pentru cei care vor să profite de cât mai multe avantaje, prin resursele deja disponibile. A început să aducă și în România nomazi digitali, pentru un eveniment de tip workation (muncă + vacanță), atât pentru a testa potențialul României în această direcție, cât și pentru a le oferi ceva diferit acestora.

Succesul a venit la pachet cu o lecție importantă: i-a fost foarte greu să păstreze un echilibru în viață în timp ce încerca să construiască un business de la zero, să îl crească pe al doilea și să călătorească în același timp. OFFice To Travel a trecut printr-o perioadă de stagnare, urmată de nevoia de progres și implicit alinierea acțiunilor cu noile direcții. “Am învățat mult din experiențele mele și platforma crește odată cu mine. La fel și cititorii mei. Cândva erau interesați cum să devină nomazi digitali. Astăzi poate sunt selleri Amazon FBA, freelanceri sau creează o aplicație inovatoare”, spune Anca Muraru.

Astăzi, platforma OFFice To Travel se pregătește să evolueze tot mai mult spre ceea ce se numește antreprenoriat “location-independent”. Spre deosebire de nomazii digitali, care călătoresc activ prin definiție, antreprenorul location-independent are cel puțin un business de condus de la distanță sau independent de locul în care se află și nu presupune o schimbare atât de frecventă a domiciliului. Dându-și seama cât de diferite sunt cel două concepte și că au nevoie de abilități și cunoștințe diferite, Anca Muraru a pornit în căutarea unor oameni care deja au trecut prin aceste experiențe, pentru a le prezenta pe platforma OFFice To Travel. “Mai exact, în loc să discutăm despre ce resurse găsești ca nomad digital, ce trebuie să știi când alegi să încerci acest drum, vom discuta cu antreprenori de succes care nu au un birou fizic într-un oraș anume (sau în mai multe), ci despre cum creezi procese, cum automatizezi, unde îți înregistrezi compania, cum optimizezi rutina pentru succes, care sunt cele mai întâlnite obstacole și ce mentalitate e necesară pentru a reuși pe o piață ce de abia se dezvoltă”, subliniază fondatoarea OFFice To Travel.

Este o tendință care nu a scăpat nici altor businessuri. Huburile sunt locurile ideale pentru a oferi nomazilor digitali, dar și antreprenorilor în căutarea unui birou mai mult sau mai puțin temporar tot ce le trebuie. De exemplu, Impact Hub oferă nu doar abonamente de la 40 sau 100 de ore pe lună până la acces full time, ci și posibilitatea de a lucra doar o zi în hub pentru 120 lei pe zi. Hub-ul are un spațiu de coworking cu 70 de locuri pentru antreprenori. Membrii care au abonament full time beneficiază de birou fix, ceilalți se pot așeza la orice alt birou care nu este ocupat sau pot sta în zona de lounge. Pe lângă internet la viteză foarte bună, cei care merg la Impact Hub au acces la imprimantă, xerox, apă, ceai, cafea și acces la cabine de Skype.

România nomazilor

Indiferent de direcția spre care vor evolua lucrurile, țările care pot oferi condiții cât mai bune nomazilor digitali sau antreprenorilor “mobili” vor avea de câștigat. Cum stă România la acest capitol? Excelează cel puțin la un capitol – viteza mare de internet, la prețuri mai mult decât accesibile. Inițiative precum Impact Hub vor ajuta la creșterea notorietății, dar și a calității serviciilor și locațiilor disponibile. “Cred că România ar avea un potențial imens pentru atragerea nomazilor digitali și chiar sunt uimită că Bucureștiul nu se transformă mai repede într-un hub pentru ei. Berlin, Londra și Lisabona, de exemplu, sunt orașe care au reușit să capete această notorietate. Prețurile sunt mult mai mici în București decât în Berlin de exemplu și sunt câteva locuri de coworking, dar și cafenele hip și prie­tenoase”, spune Simona Stănescu. Aceasta este de părere că, în următorii cinci ani va crește numărul nomazilor digitali care vin și aleg să trăiască o vreme și prin România, în special în București, dar nu de la sine, de aceea este nevoie de un efort de popularizare a României ca destinație în acest scop.

Printre alții, prin OFFice To Travel, Anca Muraru face exact acest lucru, platforma având o secțiune dedicată nomazilor digitali străini care vor să vină în România, cu detalii despre ce trebuie să știe, dar și acces la grupul de Facebook unde pot interacționa online, dar și față în față cu alți nomazi.