Noua economie

cover-uber-petra2Balanta puterii economice se schimba, datorita noilor tehnologii care aduc mult mai aproape cererea si oferta, clientul si furnizorul, utilizatorul si produsul sau serviciul dorit.

Pentru Petra Badea, 42 de ani, viata la volan nu este nimic nou, fiindca este sofer profesionist de multa vreme. Doar ca, de mai bine de un an, tehnologia i-a oferit o oportunitate pe care nu o avea inainte. Si asta pentru ca este sofer partener al Uber, serviciul de ride-sharing lansat in Romania in 2015, la sfarsitul lunii februarie. “Am si alte colaborari ca sofer, iar Uber mi-a permis sa imi completez veniturile in timpul liber facand ceva ce imi place si la care ma pricep: sa conduc. Sunt o fire antreprenoriala, nu imi place sa stau degeaba, iar aceasta activitate mi s-a potrivit foarte bine”, imi spune Petra cand o intreb de ce a decis sa devina sofer Uber.

Povestea ei este replicata de peste un milion de soferi la nivel global, fiindca Uber a devenit o forta globala care schimba transportul de persoane cu ajutorul tehnologiei si, mai ales, fara a detine masini proprii. Cine sunt soferii Uber in Romania? Compania a realizat un sondaj prin IMAS Marketing si Sondaje in randul utilizatorilor si soferilor parteneri si a aflat ca soferii parteneri ai Uber sunt in mare parte persoane educate, tinere si de varsta medie – 72% au intre 21 si 40 de ani si aproape 70% au studii superioare. Partenerii Uber au ocupatii diverse: 37% sunt antreprenori sau liber-profesionisti, 31% au un serviciu full-time, in timp ce 22% nu au o alta sursa de venit si conduc cu Uber in timp ce sunt in cautarea unui loc de munca.

Uber este exponentul noii economii, in care resursele disponibile sunt alocate mai eficient cu ajutorul tehnologiei, datorita exploziei internetului si a smartphone-urilor la nivel global. Economistii vorbesc de decenii despre ideea atragerii in economie a activelor nefolosite sau care nu sunt folosite la potentialul lor maxim. Schimbarea de paradigma este radicala si zguduie din temelii fundamentele bine asezate ale multor piete traditionale care-si vad amenintat modelul de business. Exista deja si un nume pentru aceasta revolutie – sharing economy, economia colaborativa sau economia partajarii resurselor. “Sharing economy este despre resurse care aduc valoare adaugata atunci cand sunt puse impreuna si impartite. Din acest punct de vedere, conceptul nu este nici pe departe ceva nou, doar ca acum vorbim despre un nou model care se bazeaza pe tehnologie si pe conectivitate. Asta il face scalabil, transparent si cu un potential major economic, social si de mediu”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber Romania.

George, sofer Uber in Romania

Iar Uber este un exemplu perfect de valorificare mai eficienta a resurselor, in acest caz masinile, care ofera oportunitati economice si beneficii pentru soferii parteneri, pentru pasageri, dar si pentru orasele unde serviciul este disponibil. In Bucuresti, de exemplu, singurul oras din Romania unde este disponibil in acest moment serviciul Uber, sunt 1 milion de masini si oamenii stau in trafic cu 103 ore pe an in plus fata de cat ar trebui, adica 4 zile, din cauza aglomeratiei. “De cand am lansat Uber in Bucuresti, 1 din 4 utilizatori Uber folosesc masina personala mai putin, iar 41% dintre utilizatori folosesc Uber atunci cand stiu ca locurile de parcare sunt limitate”, arata Nicoleta Schroeder. Ce fac soferii parteneri Uber din Romania cu banii castigati? Potrivit sondajului amintit, 56% ii folosesc mai ales pentru cheltuieli curente (costurile de intretinere ale masinii, rata la leasing, chiria sau chiar taxa de facultate in cazul studentilor la master care conduc cu Uber dupa cursuri), 31% spune ca fac achizitii pe care nu si le permiteau inainte in timp ce 13% afirma ca reusesc sa economiseasca.

Companiile care au adoptat modelul sharing economy elimina intermediarul dintre utilizator si serviciul dorit de acesta cu ajutorul internetului, dar mai fac un pas in plus: ofera posibilitatea fructificarii unui bun care altfel nu produce nimic. Airbnb, de exemplu, este o platforma care ofera oricui posibilitatea de a oferi spre inchiriere o camera, un apartament, o casa sau chiar o vila de lux turistilor interesati sa viziteze un oras. Fara Airbnb, turistii n-ar avea acces la cazare in alta parte decat intr-un hotel, o pensiune sau un hostel, in timp ce proprietarii n-ar putea valorifica un bun care altfel poate sta nefolosit sau subutilizat. Ideea este o extensie logica a doctrinei capitaliste, reusind sa asigure un echilibru mai bun intre cerere si oferta, fiindca si preturile sunt dinamice. La Uber, de exemplu, exista momente cand preturile cresc foarte mult din cauza cererii foarte mari – de exemplu in dimineata zilei de 1 ianuarie, cand multi oameni vor sa se intoarca in siguranta de la petrecerea de Revelion. Conceptul preturilor dinamice nu e nou, fiind folosit la biletele de avion sau la electricitate, dar internetul si smartphone-urile permit aplicarea sa in tot mai multe domenii. Ne putem gandi ca, pe viitor, inclusiv rezervarea la un restaurant bun ar putea fi oferita contra cost in urma unei licitatii in timp real. Ideea se potriveste perfect cu filosofia si stilul de viata al generatiei Y, care prefera servicii simple si ieftine, accesibile de oriunde cu ajutorul smartphone-ului.

Schimbari importante se anunta si la nivelul pietei muncii, in cel bancar si in telecom. Tot mai multi oameni, in special din noua generatie, prefera un program flexibil si adopta rapid alternative la clasicul program de opt ore la birou. “Uberizarea” pietei muncii inseamna ca oamenii isi vor putea scoate la mezat aptitudinile si timpul, iar companiile vor putea accesa pentru proiecte punctuale oameni la care altfel nu ar avea acces decat daca i-ar angaja full-time. Desigur, exista potentialul exacerbarii inegalitatilor, fiindca cei care isi permit sa plateasca mai mult pentru un serviciu vor avea de castigat in fata celor cu mai putini bani, iar in ceea ce priveste cererea, vor putea profita de noile modele economice mai ales cei care au deja bunuri in posesie – masini, case etc.

Madalina, sofer Uber in Romania

Progresul, insa, nu poate fi oprit. Este doar de multe ori incetinit de legislatie. “Credem ca economia de tip colaborativ poate creste in mod sustenabil si poate avea efecte semnificative doar daca este formalizata printr-un cadru de reglementare. Totodata, acest cadru trebuie adaptat la prezent si la noile tehnologii”, subliniaza general managerul Uber Romania. In SUA, exista in prezent legislatie de ridesharing in 67 de jurisdictii, iar in Uniunea Europeana exista un dialog constructiv, in timp ce in state precum Estonia si Lituania legislatia de ridesharing este aproape de adoptare.

Succesul Uber sau Airbnb arata ca noua economie are multi adepti, mai ales in randul utilizatorilor, al consumatorilor. Prin urmare, domeniile unde “uberizarea” ar putea avea un impact important sunt cele unde clientii nu sunt multumiti de felul in care se desfasoara in prezent lucrurile si unde au fost putine schimbari in oferta venita din partea companiilor. In acelasi timp, trebuie sa existe suficient de multi oameni dispusi sa ofere servicii si o cerere semnificativa, care sa permita obtinerea de profit. “Economia de tip shared este parte a revolutiei digitale si abia incepem sa vedem impactul pe care il are peste tot in lume si in Romania. Ridesharing-ul este doar un exemplu de economie colaborativa bazata pe tehnologie, dar acest model poate functiona in orice sector unde este nevoie de noi optiuni viabile pentru consumatori”, conchide Nicoleta Schroeder.