O recesiune în Europa ar antrena efecte severe în România

Provocările economiei sunt similare cu cele din anii 2006-2008, iar „o eventuală recesiune la nivel european ar putea antrena efecte mult mai severe în România decât în alte țări”, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR.

Eugen Rădulescu a arătat că politicile puternic prociclice din perioada 2006-2008 au determinat accelerarea mult peste potenţial a creşterii economice, inflamarea deficitului de cont curent până la niveluri cu totul excepţionale (13,8% din PIB în anul 2007, respectiv 11,8% din PIB în anul 2008), generarea unor cheltuieli bugetare permanente pe seama unor venituri excepţionale, creşterea rapidă a datoriei publice (de la 12,7% din PIB în anul 2007 la 23,2% din PIB în anul 2009) și au dus la epuizarea oricărei resurse pentru politici contra-ciclice în perioada de recesiune care a urmat.

“Unde suntem acum? Suntem undeva pe la 3% deficit nominal și probabil pe la un 3,3% deficit structural. Deci foarte departe,  ca și în cazul deficituluui de cont curent, de vârful pe care l-am avut în 2008. Nici poveste să se repete scenariul de atunci! Nu există niciun motiv să ne gândim că el s-ar putea repeta aidoma. Atâta doar că avem riscuri”, a declarat Eugen Rădulescu, la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de Banca Naţională a României BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. El a precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economist.

Eugen Rădulescu a arătat că avem creşterea economică la valori peste potenţial (+7% în trei trimestre din 2017), dar deficitul de cont curent se menţine în limite gestionabile (2,5% din PIB în T3/2017).

“Totuși, suntem una din puţinele ţări din UE care au deficite și semnificative şi în creştere. Celelate țări  care au deficite mai mari le reduc, iar cele mai multe au excedente de cont curent”, a precizat Rădulescu.  El a arătat că autorităţile şi-au asumat angajamentul de a menţine în continuare deficitul public sub 3% din PIB, iar Comisia Europeană a cerut zilele acestea României reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,8% din PIB în acest an.

Totodată, Eugen Rădulescu a subliniat apropierea periculoasă de pragul suportabil, în condiţiile României, a datoriei publice: 37,6% din PIB 2016, faţă de un nivel maxim estimat la 40-45% din PIB, la costurile actuale.

“De ce avem nevoie de politici anticiclice? Pentru că avem o pondere a cheltuielilor salariale în buget foarte foarte mare. Fără să mai dăm măririle de salarii care s-au promis și care ar trebui să fie date de anul viitor – să vedem dacă va mai fi din ce – tot e prea mult!”, a spus Rădulescu.

Totodată, limitarea drastică a cheltuielilor de capital în cadrul bugetului are ca efecte, între altele, reducerea capacităţii de atragere a fondurilor europene, iar prognozele Comisiei Europene indică majorarea continuă a deficitului bugetar şi în anii următori (până la 3,9% din PIB în anul 2018).

“Avem un spațiu fiscal care se epuizează foarte repede, iar o eventuală recesiune la nivel european – pe care nu o prevedem în momentul de față – ar putea antrena efecte mult mai severe în România decât în alte țări, care probabil că nu vor repeta ce a fost în 2009, dar vor fi oricum în direcția aceea. În loc să creștem cu 7%, s-ar putea să creștem cu 1% (…) Va duce la o comprimare a nivelului de trai, slăbirea leului”, a spus Eugen Rădulescu.