O relatie speciala

99%. Baza economiei europene este data de acest procent, numarul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din Europa. Chiar daca pare ca multinationalele sau marile conglomerate fac legea, de fapt economia merge inainte cu ajutorul acestui tip de companii.

Uniunea Europeana a elaborat in 2008 un act Small Business Act (SBA), primul cadru de politici cuprinzator pentru IMM-uri al UE si al statelor membre ale acesteia. Scopul acestui act este sa intareasca cele 23 de milioane de intreprinderi mici si mijlocii din Europa, care asigura doua treimi din totalul ocuparii fortei de munca in domeniul privat. Daca la nivel central European preocuparile sunt intense, pentru ca viitorul afacerilor este antreprenorial, prin crearea de companii, care sa asigure noi locuri de munca, mai ales pentru tineri, si posibilitati de dezvoltare, la noi statul nu are aceeasi atitudine.

In Romania mai degraba se pun bete in roate acestor companii, care asigura si aici baza economica. E drept ca in ultimii ani, cu SBA desupra capului,  autoritatile romane au elaborat mai multe politici pentru imbunatatirea cadrului in care functioneaza IMM-urile. Au fost luate masuri in vederea simplificarii legislative a infiintarii unei firme (durata a ajuns sa fie doar trei zile), in vederea reducerii actelor necesare, ca si a unei contabilitati  simplificate. Guvernul a publicat la 20 decembrie 2011 o strategie guvernamentala pentru dezvoltarea sectorului IMM si un plan de actiuni aferent strategiei.

Prin implementarea acestei strategii, guvernul urmareste cresterea numarului de IMM-uri cu circa 10%, inclusiv cresterea numarului de companii mici si mijlocii per locuitor, cresterea numarului mediu de salariati in sectorul IMM cu 10%, cresterea contributiei IMM-urilor la valoarea adaugata cu 5%, cresterea valorii investitiilor IMM-urilor cu 15%, a exportului acestor companii cu 10% si a productivitatii muncii in IMM-uri cu 5%.

Daca masurile vor fi si implementate sau vor ramane doar pe o bucata de hartie ramane de vazut. Cert este ca actualul cadru nu ajuta foarte mult dezvoltarea si consolidarea companiilor mici si mijlocii. Mai ales ca si ultimele valuri de criza si masurile dure de austeritate le-au subtiat serios numarul si rezistenta. Este insa la fel de adevarat ca IMM-urile din Romania au fost primele care au inteles ca trebuie sa isi adapteze rapid activitatea la noile conditii de piata aduse de criza financiara, care a generat efecte incepand cu sfarsitul anului 2008.

Astazi vedem foarte multe IMM-uri care au reusit sa se adapteze si functioneaza in conditii bune. Imbucurator este faptul ca acum incepem sa observam decizii ale micilor antreprenori luate tinand cont de principii de prudentialitate, livrarile de marfuri si servicii fiind de multe ori catre parteneri traditionali sau bazate pe plati anticipate. Se mai remarca in ultima vreme o crestere a increderii intreprinzatorilor romani in perspectivele de dezvoltare sau de stabilizare a afacerilor derulate. A crescut, de asemenea, ponderea creditelor de investitii in total credite acordate, ceea ce demonstreaza curaj, mizand pe crestere si avand incredere in obtinerea de profituri viitoare.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) subliniaza de fiecare data ca este nevoie de politici care sa sprijine IMM-urile si sa le sporeasca competitivitatea, productivitatea si viabilitatea. Una dintre ultimele masuri cerute de CNIPMMR este aplicarea in Romania a Directivei privind plata TVA-ului la incasare pentru contribua bilii mici, si anume aplicarea platii TVA la incasarea in oglinda, adica cu conditia ca si firma respectiva sa-si fi platit furnizorii.

Una dintre problemele majore care afecteaza acum IMM-urile este de fapt lipsa de finantare, de acces la resurse, pentru a-si asigura cash flow, dar si bani pentru investitii, care sa le creasca productivitatea. Exista mai multe programe guvernamentale care asigura acces la finantare, dar birocratia este greoaie, este nevoie de  documente multe si parcusul pana la obtinerea banilor e lung. O sursa sunt fondurile europene, dar si aici problemele din ultimul timp, care au culminat cu intreruperea programului POSDRU de catre Comisia Europeana, fac ca accesul sa fie dificil, mai ales daca IMM-ul nu are intotdeauna resurse care sa poata sa acopere procentul de cofinantare cerut in cazul fondurilor. Solutia: institutiile financiar-bancare.

DE LA BANCI VIN… BANII
Ultimele date de la BNR arata ca, in ianuarie 2012, creditele acordate persoanelor juridice au scazut fata de luna decembrie cu 1,5%. Insa nu este un motiv de ingrijorare, avand in vedere ca in prima luna a anului firmele inca isi definitiveaza planul de actiuni sau au o perioada destul de lenta in activitate. Plus ca in acest an  activitatea multor firme a fost sistata sau diminuata de iarna grea, efecte care se vor traduce in pierderi pentru primele doua trimestre.

Pe de alta parte, din cauza contextului economic, multe banci considera in continuare riscul de finantare al unei afaceri ca fiind destul de ridicat, iar intreprinzatorii nu pot sa stabileasca o prognoza foarte clara asupra vanzarilor si, astfel, evita angajarea unor imprumuturi. In plus, exista o bariera de Comunicare intre intreprinderile mici si banca. “Criza a consolidat din pacate aceasta bariera, consecinta a cresterii creditelor neperformante pe acest segment. Cu toate acestea, observam o reducere a participarii marilor investitori in economie, concomitent cu o crestere a rolului celor mici”, afirma Ana Cernat, director executiv, Divizia Companii Mici si Persoane Fizice Autorizate la Bancpost. Se constata ca apar chiar mici afaceri derulate de disponibilizati din sectorul de stat.

In ciuda acestor date, bancile raman prima optiune atunci cand vine vorba de acces la finantare. Ele au creat credite specializate pe acest domeniu sau au definite intreaga strategie de business pe acest segment, tocmai ca sa aiba atat un nucleu de clienti, cat si sa ajute IMM-urile. Insa si aici exista o intreaga istorie legata de accesul la credite, avand in vedere ca toate institutiile bancare au reguli deloc atragatoare de acordare de fonduri. Reprezentantii bancilor spun ca restrictiile pentru intreprinderile mici sau nou infiintate sunt generate de cele mai multe ori de discrepanta intre nevoile de finantare ale acestora si capacitatea reala de plata. “Rolul bancii este de asigura echilibrul si de a sustine acele proiecte sustenabile, care au perspectivele unei cresteri sanatoase”, spun oficialii de la Credit Europe Bank.

Este momentul in care trebuie reevaluata total relatia dintre intreprinzator si banca. Ana Cernat spune ca rolul bancherului consta astazi mult mai mult in intelegerea in profunzime a afacerii clientului si a-l consilia in relatia cu banca. Pentru ca aceasta crestere a creditelor neperformante este si o consecinta a supraindatorarii fata de mai multe banci sau a necorelarii scopului  creditului cu investitia.

Si, daca antreprenorii sau managerii care detin sau conduc companiilor mici si mijlocii pot avea obiectii la activitatile bancilor legate de creditarea segmentului, la randul lor si bancile pot nominaliza unele aspecte privind IMM-urile. Reprezentantii bancilor spun ca acestea trec inca printr-un proces de invatare in ceea ce priveste calitatea managementului si modul in care reusesc sa isi planifice viitorul (cash flow, business plan) si sa-l sustina in fata unui potential investitor si/sau finantator. “Majoritatea IMM-urilor activeaza in domeniul comertului, ceea ce se traduce printr-o pondere ridicata a activelor circulante in total active pentru IMM-urile cu cifra de afaceri de pana la 500.000 euro, capitalizare redusa pentru microintreprinderi (in functie de domeniul de activitate si cifra de afaceri)”, spune Danut Florescu, director divizie management vanzari corporate la Volksbank Bank.

Micul intreprinzator are inca destul de multe de asimilat in zona constituirii unei documentatii bancare complete, care sa contina de exemplu o proiectie de cash flow, si are inca multe probleme de management financiar. Sunt destul de frecvente situatiile in care intreprinzatorii cer bancii sa-si assume riscuri mai mari decat isi asuma propriii actionari si apare un raport disproportionat intre finantarea solicitata si capitalurile firmei, finantare care, daca este acordata fara discernamant, poate pune intreprinzatorul in incapacitate de plata. Pe de alta parte, IMM-urile au demonstrat flexibilitate in adaptarea la piata si abordarea unor domenii noi, ceea ce le-a ajutat sa depaseasca mai usor situatiile de criza. In ciuda dificultatilor in creditarea acestui sector, pentru un bancher IMM-urile sunt motorul principal de crestere echilibrata si risc de portofoliu redus (expuneri mici si numeroase).

In acelasi timp, clientii IMM sunt din ce in ce mai exigenti privind consumul de produse si servicii bancare, punand accent pe pret, calitate si nu in ultimul rand pe relatia personalizata. Desigur, exista diferente de perceptie a celor trei elemente mentionate intre businessurile mai  mici, conduse de un antreprenor care are o contabilitate deseori externalizata si un business consolidat, unde proprietarul companiei este secondat de manageri pe arii de activitate.

DE LA PROBLEMA LA FACILITATI
Fiecare banca are definita o strategie specifica pentru acestor domeniu, care sa le pozitioneze aparte in mintea IMM-urilor. Unele vor sa fie banci de casa, altele sunt pozitionate ca banci ale intreprinzatorilor, altele vor sa fie principalii sustinatori. In acelasi timp, unele banci sprijina companiile la inceput de drum, altele start-up-urile tinerilor, sau asigura consiliere sau sprijin la garantarea creditelor. De altfel, una dintre marile probleme care impiedica accesul la finantare este asigurarea garantiilor. In acest sens, bancile au flexibilizat cadrul,  acceptand de la garantii personale la garantii asupra unor bunuri mobile sau garantii de stat.

Flexibilitate exista si la rambursare, in functie de specificul activitatii, iar costurile sunt mult mai transparente. Monica Udrescu, director  executiv Aria IMM la Raiffeisen Bank, spune ca zona de creditare a continuat sa se dezvolte prin lansarea unor produse de finantare specializata cum ar fi factoringul sau scontarea de creante APIA sau a unor microlinii de credit, preaprobate si fara dobanda, adresate clientilor cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro. Au fost implementate o serie de credite garantate de catre Fondul European de Investitii, sub initiativa JEREMIE pentru companiile care nu dispunea de suficiente garantii proprii.

Unele banci au eliminat principalul obstacol in angajarea de credite, lipsa garantiilor, prin acordarea de imprumuturi care nu necesita constituirea de garantii materiale. Sigur ca IMM-urile au dreptate cand spun ca sunt excluse de la finantarea bancara, insa si bancile trebuie private din perspectiva investitorului clasic: in momentul creditarii, face o investitie in acea companie. O banca poate finanta o investitie daca beneficiarul demonstreaza ca poate sa sustina platile aferente  imprumutului (cash flow), daca managerul de proiect sau administratorul companiei convinge prin experienta/expertiza si daca si beneficiarul este dispus sa-si assume riscuri pentru acea investitie. Garantia personala a acestuia ofera incredere in relatia de creditare. “Pe de alta parte, o banca nu acorda finantari doar pe baza garantiilor.

Rolul nostru nu este de agentie imobiliara, in caz de default sau neindeplinire a conditiilor agreate”, mai spune Danut Florescu. In ceea ce priveste perceptia potrivit careia bancile ar avea un comportament mai putin cooperant fata de IMM-uri, probabil ca una dintre explicatii este ca, in trecut, concurenta de pe piata bancara s-a concentrat in principal pe segmentul de retail. Desigur, exista si o justificare economica: marja de castig a bancii este mai mica pe segmentul de IMM-uri decat pe cel de persoane fizice. In ultimii ani insa, experienta a demonstrat ca falimentele de businessuri au fost mai mici decat numarul de persoane fizice care n-au mai putut rambursa creditele.

De aceea, directiile bancilor s-au aplecat mai mult spre segmentul IMM si astfel toate bancile au raportat cresteri in acest domeniu anul trecut. Flexibilitatea legata de garantii nu se mai manifesta si la nivelul dobanzilor, care inca sunt destul de ridicate, in ciuda faptului ca Banca Nationala a modificat rata dobanzii de referinta. Alina Iosep, director, Piata Persoane Juridice, Departamentul Marketing si Management Produse, BRD-Groupe Société Générale, spune ca dobanzile practicate de banca la creditele destinate IMM-urilor sunt stabilite tinand cont de evolutia economiei romanesti, de situatia macroenomica din zona euro, dar si de conditiile pietei pe acest segment.

Cu toate acestea, ca urmare a ultimelor interventii ale BNR, Nicolae Dobre, Head of SME Marketing la Credit Europe Bank, apreciaza ca si nivelul dobanzilor din piata se va alinia acestei tendinte in perioada urmatoare. Avand in vedere presiunile economice ale zilei, e putin probabil sa vedem scaderi de costuri pe segmental creditarii pentru IMM-uri. Sa nu uitam ca pretul unui credit depinde si de acoperirea cu garantii a finantarii, iar aici stau mult mai bine afacerile capitalizate care au trecut testul crizei economice, “stau” in piata, isi controleaza costurile si isi dimensioneaza corect investitiile, capacitatile de productie (acolo unde este cazul), nevoile de capital curent.

Ana Cernat de la Bancpost are o viziune diferita asupra dobanzii. Ea spune ca abordarea unidirectionala, pe baza nivelului dobanzii, este contraproductiva. “Aceasta a fost abordarea multor IMM-uri, se uitau la cine oferea pretul cel mai mic si solicita cele mai putine garantii. Consecinta: supraindatorare, dificultati in cash flow si multe altele. Lucrurile par sa se schimbe acum.” IMM-urile de talie mica, dar si bancile incep sa inteleaga ca o relatie de afaceri nu inseamna doar produsul oferit (in principal un credit) sau pretul si garantiile, o relatie de afaceri inseamna o relatie, in primul rand.

CUM REZOLVAM DIFICULTATILE?
“Este foarte important ca IMM-urile sa aiba planuri de afaceri realiste, previziuni clare vizavi de evolutia vanzarilor si cea a veniturilor. Mai mult, este necesara trasarea unor scenarii alternative, care sa aiba in vedere cazurile in care compania respectiva pierde anumiti furnizori sau clienti”, precizeaza Daniel Szekely, director Clienti IMM, Banca Transilvania. Predictibilitatea este cerinta obligatorie ceruta de toate bancile, la unison, pentru ca astfel banca are un model asupra viziunii afacerii pe termen lung. “Un procent semnificativ de companii si-au schimbat obiectul de activitate, acest lucru generand dificultati in analiza cash flow-ului si a managementului, dar si in realizarea de previziuni pentru compania care doreste sa acceseze o finantare”, a completat Daniela Niculescu, director Directia IMM, Alpha Bank Romania.

In acelasi timp, firmele se confrunta cu dificultati in dimensionarea corecta si obiectiva a necesarului de finantare in functie de capacitatea de a implementa proiectele, precum si in functie de evolutia pietei si de previziunile financiare pe termen mediu si lung. Decizia de a finanta o companie depinde de mai multi factori, printre care cei mai important sunt managementul companiei (istoric, reputatie, experienta in domeniul in care isi desfasoara activitatea), situatia financiara, relatiile cu bugetul de stat, partenerii comerciali si alte banci si garantiile oferite. Este recomandat ca finantarile sa fie facute in lei sau in moneda in care isi incaseaza veniturile, pentru a evita fluctuatiile de curs valutar.

+1 PENTRU IMM
Oficialii bancilor sunt optimisti si cred ca vom vedea o revigorare a creditarii IMM-urilor. “Ne asteptam ca in cursul anului curent finantarea acestui segment al economiei sa creasca usor, fapt ce va avea efecte benefice asupra intregii economii romanesti”, spune Dan Emilian Croitoru, director executiv adjunct, Directia Retea Corporate si Sector Public, BCR. Acesta a mai spus ca, din portofoliul de finantari acordate, se detaseaza cele destinate domeniului constructiilor (in special infrastructura), agriculturii, furnizorilor de servicii medicale, celor de telecomunicatii si IT si de asemenea energiei regenerabile.

Acesta este si domeniul care s-a remarcat in ultima perioada fata de anii anteriori. Ultimii patru ani au fost cruciali pentru IMM pentru ca “au avut un rol definitor in educatia lor financiara si cei care au rezistat sunt mai puternici si mai pregatiti pentru perioada urmatoare”, afirma Ioana-Maria Dumitru, SME & Commercial Manager la Garanti Bank. Bancile si companiile de talie mica par sa intre intr-o noua etapa a legaturii lor de afaceri. Aceasta este etapa peste care aproape toate partile au sarit in perioada de boom economic. Dupa trei ani de criza, si unii, si altii au inceput sa puna pret nu doar pe costuri scazute si solutii miraculoase in 48 de ore, ci pe legatura de afaceri propriu-zisa. “Acest lucru merge dincolo de optimizare de costuri pentru serviciile oferite de banca. Noua legatura de afaceri merge in directia gasirii unor solutii la probleme specifice si mai complexe, in functie de contextul in care se gaseste partenerul bancii”, conchide Ana Cernat.