Pasiuni cu randament

Fie că suntem în boom, fie în criză, investiția în pasiune dă întotdeauna randament, iar Ioana Ciocan, curator și director al Pavilionului de Artă București – Art Safari, spune că tot mai mulți români apreciază valoarea unei creații unice, pe care o și pot lăsa moștenire generațiilor următoare.

foto: Vali Mirea

Cum arată piața de artă din România comparativ cu cele din alte țări foste comuniste?

Piața de artă românească crește de la an la an, concurând cu succes atât cu țările din regiune, cât și cu țările dezvoltate. În 2016, era evaluată la 12 milioane de euro, cu perspective de creștere de 35% în 2017-2019. Evoluția în acest domeniu este evidentă pentru o țară aflată până acum trei decenii sub dictatură comunistă, când puțini erau cei care aveau o des­chidere către arta contemporană. Dar anii pionieratului postdecembrist s-au încheiat, piața s-a reglementat, numărul de tranzacții naționale și internaționale de artă a crescut și continuă să crească, numărul colecționarilor pasionați de arta românească este, de asemenea, în creștere, au apărut tot mai multe galerii noi, al căror program expozițional este urmărit pe o scenă internațională foarte competitivă. Avem artiști ro­mâni prezenți în colecții internaționale relevante, în muzeele Tate Modern, Guggenheim, Pompidou și la Fundația Louis Vuitton din Paris. În acest moment, România este sincronică cu scena internațională de artă contemporană, iar arta românească merită să fie arătată cu mândrie întregii lumi.

Cine sunt principalii cumpărători pe această piață?

Cumpărătorii de artă, colecționarii, sunt oameni pasionați de artă, indiferent de statutul socio-financiar. Avem colecționari care îi preferă pe marii maeștri ai artei românești – Grigorescu, Tonitza, Luchian etc., dar și un număr de colecționari (în creștere) care preferă arta contemporană. Chiar dacă eșalonul artiștilor de patrimoniu de importanță națională (Grigorescu, Luchian, Tonitza etc.) continuă să reprezinte o investiție sigură, aceste opere semnate de marile nume ale artei românești fiind cele mai dorite, din 2016, până în prezent, continuăm să avem tot mai multe dovezi ale interesului crescut pentru arta postbelică, contemporană și supercontemporană (2008 – prezent).

Se schimbă generațiile de colecționari odată cu noile generații de artiști?

În ultimii ani, au început să se formeze noi generații, care reiau tradiția investiției în artă, ce a avut de suferit în comunism. Aceste generații îi descoperă sau redescoperă pe marii maeștri ro­mâni – Tonitza, Corneliu Baba, Samuel Mützner – dar achiziționează și artă contemporană românească – Ciprian Mureșan, Adrian Ghenie, Șerban Savu, Marius Bercea.

Cumpără românii artă contemporană? Dar străinii?

Vânzările de artă contemporană românească cresc. În 2016, casa de licitații Artmark a înregistrat vânzări de artă postbelică și contemporană de aproximativ 900.000 de euro, o creștere spectaculoasă raportat la piața regională. Și străinii s-au orientat către artă românească contemporană – avem artiști români prezenți în colecții de artă internaționale relevante. De altfel, în cadrul la Art Safari București va fi expusă o lucrare de Mircea Cantor – Anthroposynaptic – care se află în colecția Louis Vuitton Foundation – o broderie superbă pe cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș.

E suficient un Ghenie ca să putem vorbi despre Școala de la Cluj?

Clujul a dat artiști foarte valoroși, așa cum au dat și Timișoara, București sau Baia Mare. Alături de Adrian Ghenie, artiști precum Mircea Cantor, Victor Man, Șerban Savu, Mi Kafchin s-au remarcat pe piața internațională. Acest lucru se datorează, desigur, talentului artistic și muncii susținute, dar și unei bune strategii expoziționale realizate de clujeni prin coagularea în două centre artistice – Fabrica de Pensule și, mai nou, Centrul de Interes. În cadrul Art Safari București au expus în fiecare an artiști care reprezintă la nivel estetic Școala de la Cluj sau Școala de la Baia Mare.

Se schimbă interesele colecționarilor în funcție de ciclul economic?

Marii pictori români domină topurile cu recorduri de vânzări. Însă, dacă ne gândim că prețul mediu de adjudecare a unei lucrări la nivelul total al pieței este de 2.000 de euro, acest lucru este un indicator clar al faptului că arta contemporană și supercontemporană începe să atragă categorii tot mai largi de public.

În 2017, Nicolae Grigorescu a fost lider în topul celor mai bine vânduți artiști la licitațiile din România, cu vânzări totale de 726.193 de euro pentru 18 opere adjudecate. Pe locul doi s-a situat Nicolae Tonitza cu 33 de lucrări cumpărate la suma totală de 663.519 de euro, iar pe locul trei, Ion Țuculescu cu 15 opere, adjudecate la suma totală de 593.386 de euro. Următoarele locuri în top zece al celor mai bine vânduți artiști în 2017 sunt ocupate de Theodor Aman, cu vânzări de 332.782 de euro, Adrian Ghenie – 301.000 de euro, Theodor Pallady – 246.697 de euro, Corneliu Baba – 204.475 de euro, Samuel Mützner – 198.764 de euro, Ștefan Lu­chian – 195.099 de euro și Nicolae Vermont – 185.297 de euro.

Cum vedeți evoluția pieței în continuare?

Cred că publicul se va orienta tot mai mult spre artă și colecționism, deci spre o investiție în pasiuni, tot mai mulți fiind cei care apreciează valoarea unei creații unice, pe care o și pot lăsa moștenire generațiilor următoare.

A influențat Art Safari piața locală de artă? A crescut interesul pentru arta contemporană românească în ultimii cinci ani?

Românii sunt tot mai dornici să o descopere, să interacționeze cu ea, indiferent dacă sunt sau nu colecționari. Interesul tot mai crescut este dovedit și de cifrele de vizitare a Art Safari București, care s-au dublat în ultimii patru ani, de la 15.000 de vizitatori în 2014 la 29.000 anul trecut. Lucru care a trezit și interesul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a dorit să afle de ce avem mai mulți vizitatori decât un muzeu. Art Safari București a făcut, anul trecut, obiectul unui studiu de caz, alături de Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), pe baza căruia s-a stabilit Barometrul de Consum Cultural în România. Studiul realizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale împreună cu Institutul Național de Statistică a arătat că avem un public tânăr, curios, care dorește să cumpere artă. Anul acesta suntem și mai ambițioși – estimăm 50.000 de vizitatori. Un alt obiectiv a fot acela de plasare a Bucureștiului pe harta marilor capitale europene culturale și suntem mândri că vizitatori de la instituții prestigioase din domeniul artei la nivel mondial ne-au trecut pragul pentru a studia fenomenul artei românești contemporane.

Care sunt nouățile acestei ediții a Art Safari?

Art Safari București împlinește anul acesta cinci ani de existență, iar ediția aniversară va aduce o serie de noutăți și de premiere. Cuvinte-cheie: Louis Vuitton Foundation, Brâncuși, Ceaușescu, Ghenie, Mircea Cantor. Ne întoarcem în piața George Enescu din Capitală, între 11 și 20 mai, acolo unde a avut loc prima ediție a acestui eveniment unic ca amploare în România, dar nu oricum, ci într‑un pavilion specific acestui tip de evenimente, folosit la mari evenimente de artă din afară, precum Art Basel, Frieze Londra etc. Va ajunge în țară în luna aprilie a acestui an și va fi o construcție spectaculoasă. Conceptul arhitectural este semnat de Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneția – edițiile 2016 și până în prezent. Evenimentul va fi conceput sub forma unui muzeu temporar, care va găzdui o expoziție de artă contemporană organizată de Hervé Mikaeloff (curatorul Louis Vuitton Foundation din Paris), în parteneriat cu Fundația Louis Vuitton din Paris. În cadrul acestei expoziții, iubitorii de artă vor putea admira în premieră națională o altă lucrare valoroasă semnată de Mircea Cantor, realizată special pentru Art Safari București de celebrul artist, Anthroposynaptic Dior/Bihor, o lucrare în oglindă, unde moda se împletește cu arta – la propriu – o vestă Dior colecția toamnă-iarnă 2017 și un cojoc din Bihor. Și iubitorii de artă de patrimoniu vor fi încântați, pentru că vom avea o expoziție dedicată artei românești importante, curatoriată de Alina Șerban, Colecția BCR – o selecție de lucrări de artă românească de patrimoniu, expoziția Altceva despre Ceaușescu, care va cuprinde o selecție de lucrări din colecția privată de artă a lui Ceaușescu, precum și lucrări de Brâncuși, aduse de la Muzeul Pompidou din Paris.