Pe aripile creșterii

Aproape 85.000 de oameni lucrează pe aeroportul din Frankfurt, adică mai mulți decât întreaga populație a municipiului Alba Iulia. Localizat strategic, în inima Europei, acesta primește anual peste 60 de milioane de pasageri și tot mai mulți sunt români.

În interes de serviciu sau ca turiști, mulți dintre cei care ajung pe aeroportul din Frankfurt sunt români, iar numărul lor este în creștere. În primele șapte luni ale anului, compania aeriană germană Lufthansa a înregistrat o creștere de 8% a numărului de pasageri transportați spre și din România. “Majorarea se datorează creșterii ratei de ocupare, creșterii frecvenței zborurilor, dar și dinamicii pieței din România, având în vedere că românii merg tot mai des în vacanță. De asemenea, și economia tot mai puternică a României a avut un impact pozitiv în rezultatele companiei; am beneficiat implicit de creșterea PIB”, a spus Antonio Tassone, Country Manager pentru România și Republica Moldova al Lufthansa Group, într-o întâlnire cu presa, la Frankfurt. Reprezen­tantul Lufthansa a explicat că odată cu creșterea puterii de cumpărare românii și-au dorit să călătorească și, dacă inițial au preferat zborurile low-cost, acum sunt mai interesați de calitate decât de preț.

Acesta este și motivul pentru care Lufthansa a lansat la sfârșitul lunii octombrie curse zilnice din Timișoara și Cluj către Frankfurt, cel mai mare nod aerian din Europa pentru curse intercontinentale. Din Frankfurt sunt disponibile un număr de aproape 300 de destinații deservite prin curse regulate. “În primul rând am legat aceste orașe de Germania, dar și de restul lumii”, a spus Antonio Tassone, adăugând că Lufthansa oferă 298 de zboruri în și din România pe săptămână. Un alt motiv al creșterii numărului de pasageri este relația bună pe care compania aeriană o are cu agențiile de turism, în condițiile în care Lufthansa aniversează în acest an 50 de ani de activitate în România.

La nivel de grup, Lufthansa a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an venituri totale de 26,8 miliarde euro, în creștere cu peste 12% față de perioada similară a anului trecut. Grupul a înregistrat un profit net de 1,85 mi­liarde euro în primele nouă luni, în creștere ușoară față de aceeași perioadă din 2016. Compania a anunțat recent că negociază pentru achiziția a 81 de avioane din flota Air Berlin, intrată în faliment. Oficialii companiei Lufthansa speră ca, până la sfârșitul anului, să aibă un răspuns de la Comisia Europeană, care va spune dacă preluarea încalcă regulile de concurență. Dacă Lufthansa va putea prelua cele 81 de avioa­ne de la Air Berlin, împreună cu 1.500 de angajați, grupul planifică investiții de 1,5 mi­liarde euro în acest proiect. Grupul are o flotă de 650 de avioane și cuprinde companiile aeriene Lufthansa, Swiss, Austrian Airlines și Eurowings.

Grupul Lufthansa a declarat anul 2017 ca fiind anul digitalizării companiei, urmând să investească 500 mi­lioane euro pentru digitalizare până la sfârșitul lui 2020. Compania are un hub de inovație la Berlin, unde lucrează circa 20 de oameni din domenii dife­rite, care dezvoltă tehnologii și diverse aplicații atât pentru Lufthansa, cât și pentru companii. Este un fel de think-tank, spun reprezentanții Lufthansa, adăugând că una dintre aplicațiile dezvoltate, inTime, îi ajută pe pasageri să estimeze mai bine timpul necesar pentru a ajunge la aeroport.

“Și economia tot mai puternică a României a avut un impact pozitiv în rezultatele companiei. Am beneficiat implicit de creșterea PIB”, a spus Antonio Tassone, Country Manager pentru România și Republica Moldova al Lufthansa Group.

Însă cel mai ușor observi evoluția tehnologiei și digitalizarea în cadrul Centrului Integrat de Control a Operațiunilor (IOCC, Integrated Operation Control Center). “Creierul” Lufthansa de la Frankfurt coordonează mii de zboruri și milioane de pasageri. Sistemul de monitorizare urmărește fiecare zbor, fiecare pasager, zborurile de legătură, bagajele, eventualele schimbări privind porțile de îmbarcare sau întârzierea unor zboruri. Sistemul calculează totul în câteva secunde pe baza a 4.700 de parametri. Spre exemplu, este calculat timpul de transfer pentru fiecare pasager în parte. Așa am aflat că cei mai rapizi dintre pasageri sunt japonezii, care bat orice record când vine vorba de traseele parcurse în aeroport. De cealaltă parte, cei mai lenți sunt indienii, o altă caracteristică a acestora fiind și faptul că ei călătoresc cu multe bagaje.

În ceea ce îi privește pe pasagerii români, n-am aflat să aibă vreo caracteristică ce i-ar putea diferenția de turiștii de alte naționalități. Am aflat însă că numărul de înnoptări generate de români în Germania s-a dublat în ultimii cinci ani. Cristian Sallai, director de marketing la Organizația Germană pentru Turism pen­tru Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Muntenegru, România și Bulgaria, spune că numărul de înnoptări ge­nerate de români în Germania în primele opt luni ale acestui an a ajuns la circa 700.000, în creștere cu 25% față de peri­oada similară a anu­lui trecut. În 2016, Germania a înregistrat peste 880.000 de înnoptări ale turiștilor români și o creștere procentuală de peste 10% față de anul anterior. Având în vedere numărul de turiști cazați pe teritoriul german, România a avut una dintre cele mai mari creșteri față de țările din regiune. Cu o cotă de piață de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinație din Europa, pentru turiștii români. Regiunea Bavariei, Baden-Wurttemberg și Hessen se numără printre zonele preferate.

Anul acesta, România va genera probabil undeva în jurul unui milion de înnoptări în Germania, estimează Sallai, precizând că această cifră se apropie de numărul de înnoptări generate de Cehia, o țară vecină cu legături economice mult mai strânse cu Germania și cu un trafic mai mare.