Platforma noii economii

Tehnologia schimbă economia. Aduce mai aproape cererea de ofertă, clientul de furnizor, utilizatorul de produsul sau serviciul dorit. De la conceptul de economie colaborativă – sharing economy – a pornit și Babele, o platformă care permite organizarea proiectelor mari, cu ajutorul unor unelte colaborative, concentrată pe zona de inovație socială.

Emanuele Musa și Ruxandra Creoșteanu, fondatorii Babele, s-au întâlnit în 2011, la Paris, și până în 2013 au lucrat la acest proiect seara și în weekend. Ideea de a construi o platformă online pentru a susține și realiza soluții la problemele actuale ale societății a avut-o Emanuele Musa, cofondatorul Babele, care și-a scris pe acest subiect lucrarea de diplomă la masterat în Brazilia, în anul 2010. “La baza platformei stă principiul că fiecare dintre noi are o anumită expertiză prin care contribuie, în timpul liber, la dezvoltarea unei idei de proiect social și, prin contribuția fiecăruia dintre membri, se obține un proiect mai solid decât unul care ar fi fost creat individual”, spune Ruxandra Creoșteanu.

În 2013, cei doi au luat decizia să își dea demisia de la joburile lor și să se dedice fulltime proiectului Babele, mutându‑se de la Paris la București. În decursul anilor, platforma Babele a evoluat și acum colaborează cu instituții cum ar fi Națiunile Unite și cu multinaționale pe partea de intraprenoriat social.

Intraprenoriat înseamnă că sunt proiecte lansate de angajați în interiorul companiilor care funcționează ca niște startup-uri, proiecte inovative, cu bugete mici, care cresc pe măsură ce sunt validate. Intraprenoriat social înseamnă că sunt proiecte care au ca scop mărirea impactului pozitiv al companiei. “De exemplu, cu banca Caisses des Dépôts din Franța am implicat prin platformă mai mult de 3.000 de angajați, care au cocreat 160 de proiecte de CSR (corporate social responsability), din care 10 au fost accelerate și implementate”, explică Ruxandra Creoșteanu.

Proiectul a fost finanțat inițial printr-o campanie de crowdfunding de 6.000 de euro, pentru că fondatorilor li s-a părut foarte important să valideze că nu erau singurii care credeau în acest proiect și că mai aveau și alți susținători. Acestei sume i s-au adăugat economiile celor doi fondatori din perioada când lucrau la multinaționale în Franța și sunt mândri că au finanțat proiectul din fonduri proprii (50.000 de euro) și nu prin investitori. “Din păcate, pentru proiecte de antreprenoriat social, este greu să găsești un investitor care chiar crede în impactul tău și nu caută de fapt să facă profit, și deci să se ajungă la un «mission drift» (adică încet-încet să se piardă importanța misiunii sociale a proiectului în favoarea profitului)”, spune Ruxandra Creoșteanu, adăugând că nu a fost ușor să convingă instituțiile de referință în domeniul antreprenoriatului social să lucreze cu Babele.

Au început cu pași mici, iar prima victorie a fost când Copenhagen Business School a folosit platforma Babele pentru MOOC-ul (massive online open course) lor de antreprenoriat social în care aveau peste 20.000 de participanți din lumea întreagă. Încet-încet, au convins alte universități (anul acesta au lucrat cu Berkeley University), după care au început să lucreze cu acceleratoare de antreprenoriat social și cu instituții cu programe de antreprenoriat social (Ashoka, British Council), dar și cu companii care au programe de CSR pentru a susține antreprenorii sociali (E&Y).

“Viziunea și dorința mea este ca în 20 de ani să nu se mai vorbească deloc de antreprenoriat social, pentru ca într-un final orice companie și organizație să devină socială și deci să nu mai fie un concept distinctiv, ci pur și simplu mainstream”, spune RUXANDRA CREOȘTEANU, cofondator Babele.

Când este întrebată despre impactul proiectului, Ruxandra Creoșteanu spune că cel mai ușor poate fi ilustrat printr-un exemplu: Jeppe, un student, avea ca idee de a crea un centru sportiv într-un sat în Nicaragua pentru a da o activitate copiilor defavorizați. (Există studii care arată cât de benefic este pentru copii să participe în mod regulat la activități sportive: învață disciplina, lucrul în echipă, se dezvoltă fizic etc.) Proiectul lui de a crea centrul era doar la stadiu de idee și prin Babele a început să-și contureze strategia și să prioritizeze activitățile: implicarea comunității, lansarea unei campanii de crowdfunding, a primit până și sfaturi tehnice de la ingineri civili cu privire la structura și costurile centrului sportiv. Și astfel, de la o simplă idee, proiectul a luat viață într-un timp surprinzător de scurt: câteva luni.

Business modeling pentru antreprenori sociali

În total, Babele a susținut peste 400 de antreprenori sociali să-și amelioreze strategia proiectului lor, primind feedback de la membrii platformei. Platforma are peste 9.000 de membri din 104 țări care contribuie la diverse proiecte pe bază voluntară. De asemenea, sunt organizate în mod regulat workshop-uri de business modeling pentru antreprenori sociali și o dată pe an un crowd-mentoring program de o lună în care sunt selecționați antreprenori sociali și mentori pentru a lucra direct cu antreprenorii și a-i ajuta să rezolve provocările cu care se confruntă.

Dincolo de faptul că își doresc să lucreze cu cât mai multe programe de susținere a antreprenoriatului cu impact social pentru a crea sinergii între diferitele programe, fondatorii își doresc să faciliteze democrația participativă, permițând cetățenilor să dezvolte proiecte de bine comun. Au lucrat deja în această zonă cu Vuollerim, un sat de 800 de persoane din nordul

Suediei, în care cetățenii creează proiecte colaborative pentru a susține economia locală – au dezvoltat, de exemplu, un hotel de eco-turism. Deși în România antreprenoriatul cu impact social este, pentru moment, doar o nișă, Ruxandra Creoșteanu este de părere că principiile care stau la baza acestuia (și anume că nu putem continua să exploatăm resursele planetei la nesfârșit și că trebuie rezolvate problemele legate de inegalitățile sociale) devin din ce în ce mai populare. Din ce în ce mai multă lume începe să conștientizeze, să creadă și să lupte pentru ele. Și asta se vede, de exemplu cu protestele care au început cu Roșia Montană și continuă pentru a lupta împotriva corupției.

“Din păcate, pentru proiecte de antreprenoriat social, este greu să găsești un investitor care chiar crede în impactul tău și nu caută de fapt să facă profit, și deci să se ajungă la un «mission drift»”, spune Ruxandra Creoșteanu.

“Cu toții ne dorim o lume mai dreaptă, mai responsabilă. Viziunea și dorința mea este ca în 20 de ani să nu se mai vorbească deloc de antreprenoriat social, pentru ca într-un final orice companie și organizație să devină socială și deci să nu mai fie un concept distinctiv, ci pur și simplu mainstream”, spune Ruxandra Creoșteanu, adăugând că echipa este flexibilă, în sensul în care oamenii nu sunt angajați. Este inspirată de trendurile noi în ceea ce privește future of work și crede că modelul angajat-angajator pare din ce în ce mai controversat. “Raportul angajat-angajator este des un raport de forță inegal. Ne place mai mult să lucrăm cu parteneri, de la egal la egal”, subliniază Ruxandra Creoșteanu.

Teoria lui Michael Porter numită “creating shared value” (CSV) pleacă de la premisa potrivit căreia competitivitatea unei companii și sănătatea comunităților din jurul acesteia sunt reciproc dependente. Recunoașterea și valorificarea legăturilor între progresul social și economic au puterea de a dezlănțui următorul val de creștere globală și de a redefini capitalismul. Teoria revoluționează conceptul de CSR sau de donații din profituri pentru a susține comunitatea, împingând spre a crea valoare pentru comunitate de la început pe tot parcursul lanțului valoric, arată cofondatoarea Babele. “Noi, la Babele, ne concentrăm mult asupra acestui aspect, și obiectivul nostru este de a crea valoare nu numai pentru antreprenorii sociali care sunt ajutați, dar și pentru mentori, cărora, prin ajutorul lor, le crește stima de sine și își dezvoltă mai mult competențele. Lucrăm apropriat cu acceleratoarele și universitățile ca să creăm valoare pentru ele în afara programului, iar cu companiile ca să se aproprie din ce în ce mai mult de o cocreare și implicare reală a angajaților”, mai spune Ruxandra Creoșteanu.