Primele doua decenii bancare

<p> <strong>1 decembrie reprezinta nu numai ziua nationala a Romaniei. Este si data la care, acum 20 de ani, se infiintau primele banci comerciale.</strong><br /> <br /> Daca acum 20 de ani ai fi intrebat oamenii de pe strada la ce se gandesc cand aud cuvantul “banca”, raspunsul s-ar fi referit aproape sigur la recreere in parcuri, nu la finante. Totusi, la 1 decembrie 1990, Banca Nationala autoriza trei banci: Banca de Investitii – viitoarea BRD, BCR – banca nou infiintata si care prelua activitatile comerciale ale Bancii Nationale si Banca pentru Agri cultura si Industria Alimentara (BAIA) – viitoarea Banca Agricola, care a devenit ulterior Raiffeisen Bank. In afara de cele trei banci, mai existau doua, insa toate aveau acelasi capital, de stat – Banca Romana de Comert Exterior si CEC, care avea atunci un statut de casa de economii si nu putea acorda credite. Au trecut 20 de ani de atunci si, intre timp, pe piata romaneasca sunt prezente nu mai putin de 42 de banci, o gama intreaga de produse si servicii inovatoare oferite de institutiile bancare si, mai ales, o competitie extrem de puternica. Ce este specific Romaniei este faptul ca in structura capitalului sectorului bancar predomina actionarii straini, in special marile grupuri financiare europene. “La 20 de ani de banking modern, sistemul bancar este unul din cele mai competitive din Europa. Daca pe pietele bancare europene sunt in general patru-cinci banci care competitioneaza pentru peste 90% din clienti, in  Romania sunt 12 banci in aceasta situatie, care toate aduc aici cele mai bune practici si produse bancare din pietele lor de origine”, spune Oana Petrescu, vicepresedinte insarcinat cu retailul in BCR. Trebuie sa dam Cezarului ce este al Cezarului si sa respectam adevarul istoric. Prima banca private din Romania postrevolutionara a fost Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa – Mind bank SA, infiintata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 679 din 11 iunie 1990 si autorizata de BNR pe 5 iulie 1990. Actionarii bancii au fost persoane fizice si juridice romane si straine, capitalul social fiind varsat in lei si in valuta. Din aprilie 2007, Mindbank si-a schimbat denumirea in ATE Bank Romania, intrucat la sfarsitul anului 2006, Banca Agricola a Greciei (ATE Bank Greece) detinea, prin cumparare, peste 87% din capitalul social al bancii.</p> <p>  </p> <p> “Anul 1990 a reprezentat practice schimbarea paradigmei economice in care Romania trebuia sa actioneze, odata cu trecerea la economia de piata. In mod natural, a fost necesar ca si bancile sa-si schimbe total abordarea. Ca unul care am fost de la inceput in echipa de conducere a BRD, pot spune ca toti eram constienti ca in noua conjunctura o problema esentiala pentru banca o constituia viitorul. Nu eram in situatia celorlalte banci de stat care aveau in continuare o clientela bine definita in sectoarele economice de baza: industrie, agricultura, comert exterior”, spune Petre Bunescu, director general adjunct al BRD – Groupe Société Générale si unul dintre cei mai longevivi bancheri din domeniu. Bunescu mai spune ca BRD avea la momentul acela una dintre cele mai ingrate situatii intre bancile de stat, deoarece sectorul investitiiconstructii a fost cel mai afectat dupa 1989. Insa echipa de conducere a decis sa pastreze ceea ce era mai bun din banca si inceperea unor activitati noi: operatiuni valutare, creditarea societatilor comerciale si, bineinteles a sectorului privat, lucrul cu populatia etc. “Eforturile echipei BRD au avut rezultate bune si in 1995, dintr-un due dilligence efectuat de compania de audit Coopers & Lybrand, rezulta concluzia urmatoare: dintre bancile romanesti de stat, BRD era singura care putea sa fie privatizata. Este ceea ce s-a si intamplat trei ani mai tarziu, cand BRD a devenit prima banca privatizata din Romania”, adauga Bunescu. Inceputurile sunt dificile, marcate de multe schimbari si experimente, mai ales intr-un colt de lume care pasea de la regimul comunist la unul capitalist si nu  experimentase la propriu efectele economiei de piata. Cei 50 de ani de regim totalitarist stersesera din memoria colectiva amintirile economiei romanesti antebelice si interbelice.</p> <p>  </p> <p> Numai intre 1919 si 1921 in Romania numarul societatilor bancare a crescut de la 487 la 556. Rolul cel mai important il avea, evident, Banca Nationala a Romaniei, care in 1924 controla 25 de banci mici si 52 de intreprinderi industriale. Alaturi de BNR s-au impus pe piata si alte institutii precum Banca Romaneasca, Banca Marmorosch- Blank, Banca Crissoveloni sau Banca de Credit Roman. Pare ciudat astazi sa ne gandim ca la un moment dat Romania avea peste 500 de banci. Intre timp, lucrurile s-au schimbat fundamental.</p> <p>  </p> <p> <strong>LUMINITA DE LA CAPATUL… BANCILOR</strong><br /> Transformarea sistemului bancar s-a facut in primul rand prin restructurarea fostelor banci de stat. In acelasi timp, au aparut banci private cu capital autohton sau strain, dintre care unele au rezistat testului pietei, iar altele nu. Perioada 1997-1999 a fost una agitata, caracterizata de dificultatile inerente restructurarii economiei,  ecourile acesteia fiind destul de puternice si in piata bancara – falimentul Bancorex a fost unul dintre acestea. Insa “pirateria” bancara a suferit lovituri semnificative si in cazul altor banci, cum ar fi Banca Dacia Felix, Banca Religiilor, Banca Columna, Banca de Scont, Banca Turco-Romana, Banca Albina, Credit Bank si Nova Bank. Acestea au fost lichidate intre timp si sistemul este astazi unul curat, care a putut face fata crizei severe din ultimii doi ani. Insa nu numai lucruri rele au marcat primii ani de dezvoltare a sistemului bancar romanesc, ci au fost si evolutii pozitive, una dintre ele fiind privatizarea institutiilor financiare detinute de stat. Actiunea a adus in Romania mari grupuri bancare din strai natate – Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Leumi, Erste.</p> <p>  </p> <p> Principalele provocari ale inceputurilor au fost, pe de o parte, schimbarea mentalitatilor si, pe de alta parte, rezolvarea problematicii de resurse umane din sistemul bancar – pregatirea pro fesionala a angajatilor, care la inceput s-a realizat cu ajutorul institutiilor financiare internationale. O alta provocare majora a fost adaptarea la conditiile economiei de piata prin diversificarea activitatilor bancare. La sfarsitul anului 2010, fata sistemului bancar din Romania este total diferita fata de 1990. Gama de produse si servicii bancare este una extrem de diversificata, adaptata gradului actual de dezvoltare a economiei ro ma nesti. “Clientela este numeroasa, reteaua de unitati teritoriale extinsa, iar activitatea bancara, in ciuda unei incetiniri datorate crizei, este una intensa”, precizeaza Petre Bunescu. Tehnologia bancara a cunoscut schimbari dramatice, activitatea fiind acum puternic informatizata, iar logistica implicata este la randul ei foarte bine dezvoltata, indeosebi la nivelul retelelor bancare. Implicarea bancilor in finantarea intregii economii, a statului si a populatiei reprezinta un salt urias in aceasta perioada de timp relativ scurta. Insa exista si opinii usor diferite legate de ce se intampla acum, dupa 20 de ani.</p> <p>  </p> <p> Presedintele executiv al Bank Leumi Romania, Laurentiu Mitrache, unul dintre oamenii care<br /> cunosc inceputurile sistemului, crede ca industria bancara este total diferita de inceputuri. Atunci, activitatea era dominata de platile “open account” (cu exceptia BRCE). “Acum este departe de discretia totala a primilor ani, atrage toate reflectoarele asupra sa (mass-media, conferinte, analize, oficiali, politicieni, cetateni obisnuiti), punand in lumina o concluzie cvasiunanima: cauza principala a starii economico-financiare actuale si a imposibilitatii rezolvarii ei: o imagine total necorespunzatoare realitatii”, arata Laurentiu Mitrache. Acesta face insa o precizare importanta, aratand ca industria bancara este una de mare finete, asemanatoare unui ceas Vacheron- Constantin. “Functionarea sa necores pun zatoare are pentru economie implicatiile pe care le-ar<br /> avea asupra fiecaruia din noi un ceas care nu numai ca nu ar arata niciodata timpul exact, dar ar avea devieri ample si neprevazute in a face acest lucru.</p> <p>  </p> <p> Concluzia ar fi ca, asa cum nu poti produce un instrument extraordinar de performant peste noapte si bazandu-te numai pe entuziasm, nici o industrie – mai ales bancara – nu poate fi cladita de pe o zi pe alta.” Bancherul explica si cum a fost posibil ca industria bancara sa nu fie astazi in situatia altor industrii similare din alte state. Interventia masiva a capitalului strain in cea de-a doua decada, pe care a numit-o “bani din cer”, a creat iluzia unei economii puternice pentru ca “produsul intern brut crestea rapid, dandu-ne frisoane placute si iluzia ca am putea fi tigrul de la portile Balcanilor”, spune Laurentiu Mitrache.</p> <p>  </p> <p> Multe banci s-au transformat in “credit shop-uri”, succesul de atunci reflectandu-se acum proportional in volumul provizioanelor si oprobriul aruncat asupra intregii industrii. Bancherul mai spune ca nu toate bancile au dorit sa creasca intr-un an cat altele in zece si, datorita lor, industria bancara romaneasca poate fi astazi  considerata ca avand mult mai putine probleme decat cele ale altor tari. “Industria bancara nu poate avea succes decat in conditiile unei armonizari si interconditionari mutual a obiectivelor sale cu cele ale statului (politici economice si financiare) ale bancii centrale (politica monetara). Nu cred ca acest lucru simplu este ignorat de cineva, problema este ca punerea sa in practica este extrem de dificila, necesitand dublarea politicului (inevitabil) de un grad inalt de manifestare neingradita a profesionalismului cultivat prioritar”, mai spune oficialul bancii Leumi Romania.</p> <p>  </p> <p> <strong>URMATORII 20 DE ANI</strong><br /> La cea de-a 40-a aniversare a sistemului bancar, ar trebui ca intreaga Romanie sa fie bancarizata, ca toata lumea sa detina cel putin un card de credit, ca toate operatiunile sa se faca online, iar bancile prezente in tara sa fie numai de top. Este o imagine care suna bine si arata bine si probabil este directia inspre care se indreapta sistemul, odata ce problemele cu care se confrunta la momentul actual vor fi rezolvate. Sergiu Manea, prim-director general adjunct al ATE Bank Romania, precizeaza ca sistemul bancar romanesc este lichid, solvabil si bine supravegheat. Cu toate presiunile actualei crize, nu va intra in colaps. In acelasi timp insa, traversarea perioadei de criza si pregatirea pentru perioada postcriza sunt principalele elemente care defines mediul bancar la momentul aniversar.</p> <p>  </p> <p> Ceea ce trebuie sa se intample acum, mai ales in contextul crizei globale, este actiunea intr-o maniera mai controlata, rezistenta la diferitii factori de stres care pot aparea in conditiile unei economii globalizate si asigurarea unei atractivitati cat mai bune pentru capitalul investit. In opinia bancherului de la ATE Bank, schimbarile pe care le putem vedea in perioada urmatoare sunt ca bancile mai slabe vor fi preluate sub diferite forme de banci mai puternice, iar intre banci vom asista la fuziuni  spectaculoase. Referindu-se la imaginea institutiilor bancare peste 20 de ani, Sergiu Manea spune ca “redimensionarea supravegherii bancare, interconectarea de la distanta dintre banca si client, gestionarea de catre banci in mai mare masura a disponibilitat ilor banesti ale clientului (prin imputernicire) si sistemul de plati transfrontalier unic reprezinta cateva din schimbarile posibile in sistemul bancar romanesc”.</p> <p>  </p> <p> Sistemul bancar va mai trece prin cateva schimbari majore in urmatorii 20 de ani, este foarte clar pentru toata lumea.  Informatizarea totala a operatiunilor pentru o rapiditate sporita, costuri operationale mai mici si, in consecinta, la produse si servicii bancare mai ieftine pentru clienti. Cred ca din aceasta criza bancile vor invata sa-si bazeze activitatea cu precadere pe valori economice reale si mai putin pe produse «exotice», care au creat atatea necazuri in lume”, apreciaza Petre Bunescu de la BRD – Groupe Société Générale.</p> <p>  </p> <p> Sistemul bancar romanesc este precum Fat Frumos, dupa cum spune plastic Oana Petrescu – a crescut si s-a consolidat in 20 de ani cat altii in 40 (sau in 200, daca este vorba de marile banci europene), fiind pregatit pentru orice situatie. In acelasi timp, cash-ul inca joaca un rol foarte important in Romania, imprumuturile ipotecare/ PIB se afla la un nivel cu mult mai scazut comparativ cu alte tari din regiune, iar sectorul fondurilor de investitii se afla inca la inceput. “Asta ca sa nu mentionez un procent inca destul de ridicat de client fara acces la produse si servicii bancare de baza. Toate acestea constituie nu doar oportunitati de afaceri, dar si oportunitati de modernizare si dezvoltare a Romaniei pe care sectorul bancar le poate sustine”, crede Oana Petrescu.</p> <p>  </p> <p> <strong>STOP CADRU BANCAR 2010</strong><br /> Potrivit celor mai recente date ale BNR, la nivelul lunii septembrie 2010 pe piata din Romania exista 42 de institutii de credit, din care 9 sucursale ale bancilor straine. Totalul activelor, inclusiv cele ale sucursalelor straine, era de 326.000,1 mil. lei.</p> <p>  </p> <p> Indicatorul de solvabilitate* ( > 8% ) este de 14,59 Credite restante si îndoielnice / Total portofoliu de credite (valoare neta): 2,67% ROA (Profit net anualizat / Total active la valoare medie): -0,19% ROE (Profit net anualizat / Capitaluri proprii la valoare medie): -2,13% Rata creditelor neperformante* (Expunere bruta aferent? creditelor nebancare si dobanzilor,  clasificate in pierdere categoria a 2-a, in cazul carora serviciul datoriei > 90 zile si/sau in cazul carora au fost initiate proceduri judiciare fata de operatiune sau fata de debitor / Total credite si dobanzi clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusive elementele in afara bilantului): 11,67%</p> <p>  </p> <p> * Indicatorii cuprind numai bancile comerciale si Creditcoop; sucursalele bancilor straine nu raporteaza solvabilitatea, fondurile proprii si clasificarea creditelor. Nota: Indicatorii se refera la toate institutiile de credit (banci comerciale, sucursalele bancilor str?ine, Creditcoop). Incepand cu 1 ianuarie 2008, indicatorii se calculeaza folosind raportarile financiare FINREP si COREP ale institutiilor de credit. Incepand cu 1 ianuarie 2008, total active si capitaluri proprii pentru indicatorii 6,9 si 10 sunt la valoare medie.<br /> <br /> Sursa: Banca Nationala a Romaniei</p>