Primul milion al unui startup

Cum au reușit Ana Stănel și Delia Mărgărit, fondatoarele The Good Company, să ajungă la o cifră de afaceri de peste un milion de euro în mai puțin de trei ani de când au pornit pe cont propriu?

Ana Stănel și Delia Mărgărit

La aflarea acestei sume, mi-am zis wow, mai există și startup-uri care cresc precum Făt Frumos din povești, într-o industrie a comunicării care, pe la noi, părea să fi intrat în depresie în ultimii ani din varii motive – ba bugete tăiate, ba crize de identitate, ba clienți care nu prea știu ce vor și tot schimbă agenții și nu numai. Am fost așadar curioasă să le aflu povestea și mai ales ce au făcut de  au ajuns în acest punct cu businessul lor.

POZIȚIONAREA

Când le-am întrebat ce are agenția lor di­ferit, Ana Stănel mi-a explicat în primul rând că nu este vorba de o agenție, ci des­pre un hub de consultanță în domeniul marketingului și comunicării care, bonus, realizează și implementări. Evident, există multe puncte de intersecție între The Good Company și alți jucători din industrie, mi-a explicat cofondatoa­rea companiei – competențele de bază, mecanica rolurilor, organizarea până la un punct. Elementul diferențiator este felul în care se percep pe sine: „Din punctul nostru de vedere agențiile sunt niște prestatori, iar noi suntem niște «insiders from the outside», de aceea noi nu avem clienți, ci parteneri, pe care urmărim să îi ajutăm să își atingă obiectivele de business printr-o strategie întotdeauna de bun simț și un mix de tactici de marcom adecvate”, punctează Ana Stănel, care de asemenea spune că privește businessul partenerilor de o manieră intraprenorială. Compania pe care conduce vine cu un arsenal de experiență și de diversitate în cadrul membrilor echipei, care îi ajută să fie cross-functional pe orice proiect preiau, astfel încât să genereze cel mai bun mix de soluții de care sunt capabili. Spre exemplu, nu au reciclat niciodată vreo idee și nu folosesc cuvinte precum „(nu) trebuie”, „nu putem”, „ușor”, „acum” și încearcă să le explice clienților de ce ele funcționează până la un punct, dincolo de care trebuie să ții cont de ideea de ansamblu ca să faci rotițele să meargă.

EXPERIENȚA

La momentul pornirii businessului, fiecare dintre cele două antreprenoare a venit cu un capital de încredere din partea unor clienți care au creat un nucleu dur de start și care și astăzi sunt alături de ele. Ana Stănel are peste 14 ani de experiență în discipline multiple din domeniul marketingului, de la planificare strategică la implementare integrată pentru clienți locali și internaționali, iar Delia Mărgărit are peste 12 ani de experiență în comunicare în unele dintre cele mai mari agenții de PR de pe piața locală. A mai contat și faptul că au pornit împreună pe acest drum. “Nici una dintre noi, pe cont propriu, nu ar fi putut ajunge aici”, este ferm convinsă Ana Stănel. În rest, au fost conștiincioase, au muncit “de le-au sărit capacele”, “nimic glamorous sau dramatic, doar muncă”.

ATITUDINEA

„Dacă ar fi fost să analizăm industria în care am pornit acest business, ar fi trebuit să spunem stop din prima lună”, povestește Delia Mărgărit. La fel, și dacă ar fi fost să ceară feedback de la colegi, foști colegi, prieteni din industrie, s-ar fi descurajat înainte de a porni la drum. „E o industrie dificilă, cu mulți jucători, unii dintre ei foarte buni, însă secretul este să nu te intereseze ce fac alții, ci să te intereseze să nu lași garda jos și să nu-i lași pe cei din jur să gândească în locul tău”, crede cofondatoarea The Good Company, care spune că a știut de la început că The Good Company va fi un business devotat unui tip de client, nu unui anume client, că aproape nimic nu e urgent și nu trebuie să devină urgent dincolo de orele de program și angajații trebuie să fie cea mai importantă resursă a companiei. De asemenea, a aflat că cei mai buni angajați sunt pretutindeni, că un om poate să lucreze de oriunde, dacă vrea să lucreze. În interiorul echipei, se ferește de oamenii care fac din muncă o obsesie, preferă oamenii eficienți, care ies din zona de confort și experimentează continuu și nu uită că, în acest domeniu, inspirația și autoeducarea nu au program 9.00- 18.00. Chiar dacă au pornit de la zero, cele două antreprenoare s-au ferit de competiția prețurilor mici și a proiec­telor pe bandă rulantă, au vizat parte­neri cu notorietate și branduri cunoscute, chiar dacă asta a presupus curajul de a lupta cu competitorii de ligă mare.

STRATEGIA

Pentru că ambele sunt persoane organizate și rapide, nu e nevoie de prea multe discuții pentru a stabili regulile de bază. Pentru că totuși au stiluri diferite de lu­cru, și-au împărțit clar responsabilitățile, iar decizia finală o ia persoana responsabilă de acel proiect/ sarcină, fără frustrare sau regret de cealaltă parte.

EVOLUȚIA

Businessul a pornit, în august 2014, în patru – cele două antreprenoare și două colege, junioare. Au început să lucreze în echipe de câte două, de acasă. De Crăciun, s-au întâlnit pentru prima oară toate în același loc, iar la două luni după aceea s-au mutat în primul sediu, o cameră subînchiriată în zona Unirii. Primul an a fost unul de creștere pe „orizontală”, abia pe final de 2015 au început să fie căutate de mai mulți clienți. Începuse să se audă că fac treabă bună. În prezent, există mai multe echipe de cont dedicate, dar și strategie, media și conținut, la care se adaugă o agenție de creație afiliată, Digital Friday, și lucrează pentru clienți din mai multe industrii – tech, fashion, construcții, auto, retail sau horeca (Canon, Huawei, LG, Otter, Proleasing Motors, Bravo Europa, Nenea Iancu etc.).

PROVOCĂRILE

Cea mai mare provocare o reprezintă bugetele alocate proiectelor versus volumul de muncă pentru respectivele proiecte, este de părere Delia Mărgărit. De aceea echipa lor lucrează pe baza unui time-sheet intern care ne permite o analiză detaliată a proiectelor și a resurselor implicate, pentru a ajuta /schimba / relua / reface. O altă provocare este capcana lipsei de timp, care nu trebuie să se transforme într-o scuză permanentă. Nu în ultimul rând, o provocare este echipa în ansamblul ei, cu momente de satisfacție dar și de frustare, iar rolul unui antreprenor este de a fi tampon, dar și remediu între toate aceste emoții (constructive sau nu).