Ritmul creditării sănătoase

Creditarea companiilor dă semne de revigorare și are loc de creștere, cu un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale. Este însă sectorul imobiliar din nou în risc de supraîncălzire? Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank Romania, spune să ne uităm la raportul dintre venituri și prețul apartamentelor.

Cum a evoluat creditarea în prima parte a anului în cazul Garanti Bank?

În prima parte a anului, creditele noastre pe segmentul retail au crescut cu 12,11%, iar cele pentru locuințe cu 26% în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. |n ceea ce privește împrumuturile acordate companiilor, acestea au înregistrat o creștere de aproape 6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Vom vedea o creștere a finanțărilor acordate companiilor, după avansul creditării populației?

Așteptările privind avansul creditării sunt pozitive. Inclusiv Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 4% anul acesta și de 4,4% anul viitor pentru creditul neguvernamental. În luna aprilie, avansul era deja de 3,2%. Creditarea companiilor deja dă semne de revigorare, înregistrând o creștere anuală de 17,3% a creditelor noi, în primele 4 luni.

Care sunt domeniile de activitate unde apetitul pentru creditare este mai mare în zona de finanțare a companiilor?

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, principalele surse de creditare accesate de companii sunt, pe de o parte, finanțarea internă, prin reinvestirea profitului sau vânzarea de active, iar pe de altă parte, finanțarea de la acționari, prin credite sau mărire de capital. Finanțarea bancară este utilizată marginal, doar 17% din companii apelând la această sursă. În primele patru luni ale anului, la nivelul sectorului bancar, cea mai mare dinamică s-a observat pe segmentul de intermediere financiară și asigurări, cu un avans anual de aproape 20%, urmat de firmele ce activează în sectorul serviciilor (cu o creștere de 5%). De asemenea, s-a înregistrat și o creștere a creditelor agricole de 2% și celor acordate industriei, de doar 1%. Segmentul construcțiilor este în scădere la nivel de economie, însă se remarcă un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale, în directă legătură cu creșterea veniturilor gospodăriilor, dar și cu finanțarea consumatorului final, prin programul Prima Casă.

Sunt analiști, dar și bancheri care consideră că zona imobiliară merge prea tare. Care sunt indicatorii care ar arăta o supraîncălzire a pieței?

În 2015 a început un nou ciclu imobiliar. Prețurile apartamentelor au înregistrat dinamici anuale pozitive, crescând cu până la 8% în decembrie 2016. Comisia Europeană consideră că un avans de peste 6% ar fi pragul de semnal al unei potențiale încălziri pe piața imobiliară. Pentru a determina dacă este vorba e o supraîncălzire a pieței, ne putem uita și la raportul dintre venituri și prețul apartamentului, pentru a stabili numărul de ani necesari achiziționării unui apartament. Acest raport se află în acest moment la un minim istoric, de 7,4 ani (înregistrat în septembrie 2016), în scădere de la aproape 17 ani în ultimul trimestru al anului 2008, în contextul în care salariile au crescut mai repede decât prețurile caselor.

“Se remarcă un avans semnificativ al finanțării clădirilor rezidențiale, în directă legătură cu creșterea veniturilor gospodăriilor, dar și cu finanțarea consumatorului final, prin programul Prima Casă.”

Garanti Bank a revizuit în creștere, la 4%, estimarea privind evoluția PIB în 2017. Cum vedeți evoluția intermedierii financiare în acest an?

Politica de relaxare fiscală este principalul motor al creșterii economice din ultimii doi ani, creșterea salariilor conducând în principal la accelerarea consumului. De altfel, în primul trimestru al anului, creșterea costurilor salariale a fost cea mai mare din Uniunea Europeană. Însă ceea ce ajută la sporirea încrederii consumatorilor este faptul că aceste măriri de venituri au fost neîntrerupte în ultimii doi ani, iar conform programului guvernamental perspectivele sunt de continuare a măririi anvelopei salariale în sectorul public. Raportul activelor bancare în PIB s-a diminuat postcriză, în condițiile în care cererea de credite a fost redusă, iar pe de altă parte unele bănci au fost nevoite să replătească liniile de finanțare către băncile-mamă. Totodată, la nivelul întregului sistem bancar, a început curățarea bilanțurilor. Ciclul financiar este mai lung decât cel economic, prin urmare creditarea își revine mai greu, însă ne așteptăm ca, după 6 ani de contracție a ponderii creditului privat în PIB, de la un ma­xim postcriză de 40% până la 28,8% în martie 2017, acesta să se oprească din scădere în acest an și să își reia ascensiunea anul viitor. Rata creditelor neperformante a scăzut deja la jumătate față de maximul atins postcriză și se situează la 9,36% (martie 2017), urmând să scadă la 6% anul acesta.

Cum ar putea România să aibă o creștere economică fără o adâncire a deficitelor?

Odată cu avansul economic, este de așteptat ca pe termen mediu să observăm și adâncirea deficitului de cont curent, în condițiile în care viteza de creare de unități productive noi pe piața internă nu ține pasul cu avansul consumului. Nivelul deficitului bugetar poate fi, totuși, reglat pe termen scurt. Pe de altă parte, un nivel redus de deficit bu­getar este însă de dorit, mai ales pentru o țară emergentă, deoarece el ajută la creșterea economiei.

Se vorbește despre o nouă criză financiară. Care ar fi cele mai importante riscuri pentru economia globală la care ar trebui să fim atenți?

La nivel global, vulnerabilitățile la adresa sănătății financiare vin din diverse surse, în conexiune cu creșterea gradului de îndatorare, cu profitabilitatea sistemului bancar din Europa sau în contextul unor tensiuni politice ridicate la nivelul întregului glob. În Statele Unite ale Americii, reformele fiscale și așteptata dereglementare în sistemul bancar ar putea crea un mediu de creștere economică, acompaniată și de avansul gradului de îndatorare. Europa se confruntă și ea cu un sistem bancar cu profitabilitate redusă, care va trebui să facă față unui nivel competitiv ridicat din partea băncilor americane, în situația în care reglementările financiare vor face un pas înapoi peste ocean. China are și ea probleme de stabilitate financiară, în condițiile în care creditul continuă să crească rapid, iar activele bancare au ajuns să fie de trei ori mai mari decât PIB-ul. Nu în ultimul rând, Brexitul rămâne să își pună amprenta pe termen lung asupra configurației sistemului financiar european. Totuși, există și aspecte pozitive. Pentru moment, Fondul Monetar Internațional (FMI) arată într-un raport anual că economia globală va avea multe perspective favorabile în 2017, dar și în 2018.