Romania nu face lobby si pierde miliarde de euro

In spatele usilor inchise, pe coridoarele puterii de la Bruxelles, o armata secreta formata din peste 15.000 de oameni stabileste din umbra destinele Uniunii Europene – cel putin aceasta este imaginea pe care multi o au despre grupurile de lobby din capitala europeana.

Realitatea este insa una mai pasnica, orientata spre business si dialog, dar si spre transparenta. Asta pentru ca, in centrul nervos al Uniunii Europene, unde se stabilesc destinele sociale si politice ale intregului continent, deciziile se iau doar dupa un dialog intens cu toate partile implicate si afectate de fiecare reglementare. “Lobby-ul care se face la Bruxelles este foarte transparent, deschis si o parte importanta a procesului democratic”, a declarat pentru revista Biz Robert Mack, CEO la Burson-Marsteller, una dintre cele mai mari firme de lobby din Bruxelles. Mai mult, lobby-ul este o cariera mai mult decat onorabila in capitala belgiana, in conditiile in care reprezentarea intereselor diverselor companii, asociatii sau chiar guverne face parte integranta din mecanismul de luare a deciziilor.

Lobby pe romaneste

Este o lectie pe care multi au invatat-o rapid, dar la care Romania ramane in continuare corigenta. Poate si  pentru ca, pe plan intern, orice discutie despre lobby duce aproape imediat cu gandul la coruptie. Laura Florea, presedintele Asociatiei Registrul Roman de Lobby, infiintata la mijlocul anului trecut, si Managing Partner la Point Public Affairs, una dintre putinele companii care se ocupa in mod deschis si transparent de lobby in Romania, are o experienta bogata in interactiunea cu politicienii de la Bucuresti si s-a confruntat cu reactii dintre cele mai diferite ale acestora. “Exista politicieni care incurajeaza consultarea publica si care considera ca este util sa auda argumente articulate din partea alti politicieni care considera ca este suficienta judecata lor  proprie, bazata pe experienta sau cunoasterea personala, pentru a-si forma o opinie”,  spune Florea.

Asociatia Registrul Roman de Lobby este formata din principalele companii de consultanta in public affairs si comunicare, cu scopul crearii posibilitatii de formare a unei opinii comune a firmelor de consultanta si organizatiilor din acest domeniu cu privire la transparenta decizionala. Cu alte cuvinte, lobby-istii romani si-au facut propria organizatie de… lobby, pentru a putea promova pe plan local servicii perfect legale pe plan european, dar privite cu circumspectie in Romania. Asta spune multe despre stadiul pietei locale de lobby si despre nevoia profesionalizarii acesteia. In acest sens, Asociatia a infiintat Registrul Reprezentantilor Grupurilor de Interese din Romania, deschis tuturor celor care desfasoara activitati de lobby si advocacy si care este organizat dupa modelul Registrului deschis pe langa Comisia Europeana. A fost adoptat si un Cod de Etica a Activitatilor de Lobby, destinat atat membrilor Asociatiei, cat si organizatiilor care desfasoara activitati de lobby si care doresc sa se inregistreze in Registru.

Absenti de la masa puterii

Lipsa de cunoastere a domeniului face ca Romania sa aiba mult de pierdut prin neimplicarea suficienta in deciziile europene. Si nu este vorba doar despre Romania ca stat, ci si despre companii, industrii si, pana la urma, despre cetatenii romani. “Daca vrei sa ai o relevanta in Uniunea Europeana, trebuie sa actionezi pentru ca agenda europeana sa isi mentina echilibrul si consistenta promovandu-ti fara niciun fel de problema propriile interese, dar fara ca aceste interese sa deranjeze, sa blocheze sau sa puna in discutie interesele altora.

Conceptia fundamentala este compromisul, consensul”, arata Ovidiu Dranga, Ambasadorul Romaniei la Bruxelles. Intrebat daca a fost abordat de companii sau asociatii din Romania pe partea de servicii de lobby, Robert Mack spune ca, deocamdata, raspunsul este negativ. In vocea sa se simte o unda de regret, dar, dupa cum spune chiar el, Romania este cea care trebuie sa decida gradul in care se implica in deciziile Uniunii. Burson-Marsteller numara printre clienti companii ca Bayer sau Pfizer, dar si institutii ce Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Epidemiilor (ECDC) sau asociatii ca BSEF, care grupeaza companii din industria producatoare de brom, substanta cu aplicatii industriale.

Reprezentarea intereselor pe langa Parlamentul European sau Comisia Europeana este o parte esentiala a strategiei de business a multor companii si asociatii, unele avand chiar birouri la Bruxelles pentru a fi mai aproape de locul unde se iau deciziile importante. Este cazul Asociatiei “Berarii Europei”, de la al carei birou din capitala Belgiei se poate ajunge pe jos in 10 minute in zona Parlamentului European. Iar secretarul general al Asociatiei, Pierre-Olivier Bergeron, recunoaste ca este un drum pe care il parcurge de multe ori. “Este foarte important sa fii aici, pentru a simti pulsul evenimentelor”, spune el. De altfel, solutia participarii la deciziile europene prin asociatii este una recomandata si de Roxana Lesovici, romanca ce conduce biroul pentru afaceri europene al producatorului norvegian de aluminiu Hydro. “Un exemplu in acest sens este Alro, care nu are birouri aici, dar este inscrisa in Asociatia Producatorilor de Metale Neferoase. Vin la reuniunile importante, iar in rest sunt in contact cu mine si ma intreaba «Voi cum faceti asta?» si trimit mailuri ca sa afle ce am mai facut”, spune Lesovici.

La fel gandeste si ambasadorul roman la Bruxelles, care se declara dezamagit de faptul ca in mediul de afaceri din Romania astfel de lucruri nu sunt discutate, ceea ce face ca prezenta romaneasca sa nu treaca prea mult dincolo de cea diplomatica. “De exemplu, nu vad de ce o breasla, o asociatie patronala dintr-un domeniu, sa zicem cel feroviar, nu ar avea un birou de reprezentare aici, prin care sa faca lobby si prin care fie cel putin la curent cu evolutiile din domeniu, anticipand miscarile care se vor face la nivel european, fiind in contact cu alte birouri ale altor companii din Europa si ale altor asociatii patronale sau chiar sindicale. Cred ca, daca ar pune mana de la mana cateva companii pentru o chirie in Bruxelles si nu numai, ar fi un lucru formidabil”, spune Ovidiu Dranga.

Deocamdata, pe plan intern, asociatiile sectoriale de afaceri si organizatiile neguvernamentale sunt cele mai active in activitatile de influentare a politicilor publice, ca peste tot in lume. “Chiar daca uneori cei care apeleaza la servicii de lobby nu sunt organizati sectorial, acesta este primul lucru pe care il prospectam – posibilitatea gasirii de aliati in sector si de aliniere a intereselor private ale acestora cu interesul public”, arata Laura Florea. Ea subliniaza ca activitatea de influentare a politicilor publice este complexa si necesita cunostinte temeinice de drept constitutional, administrativ si, mai nou, european, sociologice, economice, de politica interna si internationala si de comunicare.

Transparenta e in detalii

Diferenta dintre Bucuresti si Bruxelles cand vine vorba despre lobby este uriasa. Asta nu inseamna, insa, ca nu sunt probleme si la nivel european. Lansat in urma cu doi ani, Registrul de Lobby al Comisiei Europene si-a propus sa consemneze activitatea de profil de la Bruxelles. Inregistrarea se face pe baza de voluntariat si, la  ultima numaratoare, doar 40% dintre companiile de lobby active in capitala UE facusera acest lucru. Estimarea de mai sus privind inscrierea in registru apartine Aliantei pentru Transparenta si Etica in Lobby

Potrivit lui Jeff Chertack, Managing Director la Ogilvy Brussels, domeniul farmaceutic, de pilda, a avut anul trecut o activitate foarte intensa in privinta initiativelor legislative. “In acest caz, bugetul poate ajunge la cateva milioane de euro anual. Intr-un an in care nu se discuta nicio modificare legislativa majora bugetul poate fi de zece ori mai mic. Ca sa fii activ la nivel european in Bruxelles este nevoie de un buget de cel putin cateva sute de mii de euro numai pentru simpla functionare de zi cu zi a unui birou”, arata acesta. Cifre oficiale sunt greu de obtinut. Conform unui studiu publicat recent, in 2008 doar trei dintre primele 50 de companii ca marime din Europa au cheltuit peste un milion de euro pentru lobby in Uniunea Europeana – Telefonica, BASF si Deutsche Telekom.

Lobby sau public affairs?

In ultimii ani, alaturi de lobby, a aparut o noua notiune in domeniu, cea de “public affairs”. Diferenta dintre cele doua concepte se face mai degraba in SUA, pe plan european ele fiind asimilate. “Ce am constatat eu insa este ca public affairs inseamna sa construiesti influenta si relatii. Lobby-ul tinde sa se axeze mai mult spre relatii personale directe”, spune Jeff Chertack. El adauga ca public affairs pare sa fie mai degraba o extensie a PR-ului, care se foloseste de aceleasi instrumente de comunicare, numai ca, in loc sa fie directionate catre un consumator, sunt directionate catre persoane cu putere de decizie la nivel institutional.

Ca strategie de business, grupul Ogilvy face pe unele piete atat lobby cat si public affairs, in timp ce pe altele se concentreaza numai pe lobby. “In SUA, de exemplu, avem o intreaga divizie de lobby – Ogilvy Government Relations. Divizia din Bruxelles este axata pe public affairs. }inem insa in permanenta legatura cu firme de avocatura si lobby si cand avem nevoie apelam la ei. La fel procedam in Romania si pe alte piete”, adauga Chertack. Segmentul de public affairs se adreseaza in primul rand companiilor din industriile foarte strict reglementate (servicii  financiare, energie, petrol, transport, farmaceutic), care depind in mod vital de deciziile guvernamentale.

Aceste companii trebuie sa mentina in permanenta legatura cu institutiile guvernamentale, atat la nivel local, cat si la nivel european. Un alt segment poate fi format de companii de dimensiuni medii care vand un produs sau serviciu ce trebuie sa se diferentieze (cum ar fi energia alternativa). Aceste companii pot folosi activitatea de public affairs ca oportunitate, apeland macar punctual la serviciile unei agentii specializate care sa monitorizeze procesul legislativ. O a treia categorie de companii care au nevoie de public affairs sunt companiile mici, in raport cu autoritatile locale. Laura Florea precizeaza ca, la nivel european, terminologia de lobby incepe sa fie inlocuita de cea a reprezentarii grupurilor de interese, care este mai larga si include toate activitatile de influentare a politicilor publice, fie ca sunt in interes privat, fie ca sunt in interes public. Ce nu se schimba insa este nevoia de a apela la profesionisti in acest domeniu. “Oricine poate sa se reprezinte in instanta singur, dar sigur ca un avocat va sti mai bine cum sa faca acest lucru eficient pentru clientul sau. Regula aceasta se aplica si in cazul firmelor de consultanta specializate”, conchide Laura Florea.