Start in afacere pe vreme de furtuna

<p> Intr-o economie in care falimentele sunt la ordinea zilei si volatilitatea legislativa distruge orice planificare, exista totusi oameni care au curajul sa inceapa afaceri noi.<br /> <br /> Pe vremea cand criza financiara incepea sa prinda contur peste ocean, motoarele economiei din  tara rulau la turatie maxima. Pe atunci, incurajat de contextual economic favorabil si de succesul  RDT Expert Cont  Consulting, propria firma din domeniul financiar- contabil, tanarul antreprenor  Daniel Glavan – Jurache punea bazele celei de-a doua societati comerciale proprii, SC Jurache  Proiect SRL. De aceasta data in alt domeniu, total diferit de contabilitate, cel al curateniei. “Ca  orice agent economic, am avut de a face cu rigori de sistem, cu birocratie, dar si cu chestiuni legate de specificul activitatii si de schimbarea perceptiei consumatorilor”, spune Daniel.</p> <p>  </p> <p> Antreprenoriatul in sine presupune riscuri chiar in vremuri prospere, dar in timpul furtunii economice lansarea unei companii este mai mult decat o provocare. “Luand in calcul contextual economic actual, previziunile pentru anul viitor sunt pesimiste (…) astfel nu cred ca in acest context conditiile din Romania pot incuraja, in prezent, dezvoltarea de noi afaceri”, mai spune Daniel Glavan – Jurache. Si cifrele sprijina spusele tanarului antreprenor. In primele sase luni ale anului, 11.221 de companii romanesti se aflau in diverse stadii de insolventa, conform studiului “Evolutia falimentelor in primul semestru al anului 2010”, emis de Coface.</p> <p>  </p> <p> Raportul arata ca, dintre acestea, 6.255 de firme se regaseau in procedura generala de insolventa, 2.717 in faliment si doar 14 in proces de reorganizare juridica. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009, cand existau 10.435 de dosare de insolventa, s-a inregistrat o crestere cu 7,5%. Prelungirea crizei economice a facut ca in prima jumatate a anului 2010 cele mai afectate domenii sa fie comertul cu ridicata si distributia (2.256 de insolvente), comertul cu amanuntul (2.010), constructiile (1.641) si transporturile (816), clasament ramas neschimbat fata de primele sase luni din 2009.</p> <p>  </p> <p> La polul opus, domeniile cu cea mai scazuta pondere din totalul insolventelor inregistrate in prima jumatate a anului 2010 sunt sanatatea si asistenta sociala, industria extractiva, product ia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze. “In ciuda cresterii numarului de companii aflate in insolventa cu 7,5% in semestrul intai din 2010, ne bucuram sa remarcam o reducere semnificativa a numarului de insolvente in trimestrul al doilea fata de anul trecut”, spune Cristian Ionescu, Country Cluster Manager pe Romania, Bulgaria si Slovacia la Coface. “Este un semn favorabil care indica  faptul ca ce a fost mai rau a trecut, iar companiile s-au adaptat la noul mediu de afaceri postcriza”, continua Ionescu.<br />  </p> <p> <strong>OPTIMISM CALCULAT</strong><br /> Estimarile pentru anul 2011 nu sunt tocmai optimiste. Si anul viitor ar putea fi aproape la fel de problematic precum cei anteriori pentru initiativele de tip start-up, principalul motiv fiind ca, intr-o perioada in care economia se contracta, orice noua initiativa antreprenoriala se insereaza greu pe piata. Totusi, avantajul noilor antreprenori este dat de o flexibilitate mult mai mare decat a compa niilor deja consacrate. Motivul?  Posibilitatea de a invata din experienta altora, din greselile facute anterior de alti jucatori, dar mai ales faptul ca, daca reusesc sa reziste in fata vitregiilor economiei actuale in prima faza, start-up-urile vor putea castiga o mai buna pozitionare pe piata pentru momentul in care revin cresterile sustinute. “Sfatul meu ar fi ca, in lipsa unei finantari adecvate, toti antreprenorii care pornesc afaceri noi in aceasta perioada sa le priveasca in principal ca businessuri de servicii, adica afaceri care genereaza valoare adaugata pentru clienti prin servicii, nu prin investitii de capital semnificative”,  spune Marius Ghenea, presedinte al FIT Distribution. “Dau acest sfat mai ales avand in vedere ca finantarea pentru afaceri start-up va ramane in continuare deficitara in Romania si in 2011, din lipsa unor instrumente de garantare acceptabile de catre banci, ca si din cauza faptului ca Romania inca nu dispune de capital de risc pentru astfel de zone”, continua Marius Ghenea.</p> <p>  </p> <p> Totusi, cu toata lipsa de investitori de tip business angels sau venture capital, Romania anului 2010 este caracterizata printr-un antreprenoriat de criza, dar nu traieste o criza de antreprenori. Daca in anul 2009, cand economia tarii apucase deja un drum descendent, potrivit datelor Oficiului National pentru Registrul Comertului (ONRC), au fost infiintate 116.031 de firme in tara, in primele noua luni din 2010 antreprenoriatul s-a mai imbogatit cu peste 87.300 de noi companii. Mai mult, potrivit aceluiasi raport, doar in luna septembrie a acestui an au fost infiintate 9.119 firme cu capital privat si doua cu capital mixt (privat si de stat).</p> <p>  </p> <p> Pentru anul 2010, au fost dezvoltare businessuri antreprenoriale in continuare in mediul online, care permite lansarea unui start-up cu o investitie minima si mai ales care este, in acest moment, o zona cu o dinamica mai buna decat offline-ul. “Schimbarile pentru antreprenoriat sunt aceleasi ca si pentru celelalte zone economice, insa cu un impact cu atat mai mare, cu cat afacerile antreprenoriale respective sunt mai mici, deci au o posibilitate mai mica de a sustine modificarile fiscale, mai ales pe termen scurt”, mai adauga presedintele FIT Distribution.</p> <p> <br /> <strong>VERDICT: SCHIMBAREA LEGISLATIEI</strong><br /> Provocarile majore pentru afacerile de tip start-up lansate dupa 2009 sunt lipsa de predictibilitate si  imposibilitatea asezarii activitatii pe baza unor reguli stabile, cel putin pe durata unui exercitiu financiar. In plus, prin prisma modifica rilor fiscale, exista un risc major ca antreprenorii sa nu isi poata adapta in timp util si  corespunzator deciziile de afaceri la schimbarile impuse de legislative intr-un timp foarte scurt. “In limbaj juridic, discutam despre incalcarea de catre legiuitor a principiului certitudinii impunerii, ceea ce s-a intamplat in nenumarate randuri in acest an, la adoptarea unor legi cu impact semnificativ asupra unor elemente cruciale ale activitatii”, spune Francisc Peli, partener la firma de avocatura Peli Filip, societate antreprenoriala infiintata in plina criza economica. O alta provocare pentru tinerii antreprenori este data de dificultatea interpretarii prevederilor legislative si asa neclare sau contradictorii, dar si de maniera de redactare a textelor legii, care impiedica de cele mai multe ori intelegerea acestora. “De specificat faptul ca modificarile legale au un potential de interventie  masiva asupra unor relatii incheiate consensual, in deplina libertate contractuala, intre con tractor si / sau angajatori, respectiv prestatori de servicii si/sau angajati, care au in vedere specificul concret al activitatilor contractate si necesitatile reciproce de performanta si remunerare”, continua Francisc Peli.</p> <p>  </p> <p> Actualmente, cresterea costului cu resursele umane poate reprezenta un urias obstacol atat pentru relansarea economiei, cat si pentru atragerea, remunerarea si pastrarea in circuitul de valori intern a unor specialisti in domenii care se preteaza la un regim de independenta a prestatiei sau libertate contractuala. Astfel,aceasta interventie asupra relatiilor deja definite are ramificatii multiple si de cele mai multe ori nu este justificata  comparativ cu consecintele negative pe care le poate produce in viata economica a salariatilor. In plus, se pare ca nici Codul muncii nu va scapa de schimbari, mai ales ca modificarea unei parti semnificative a legislatiei inmaterie de drept al muncii este necesara prin prisma corelarii legii la evolutia realitatilor sociale din ultimii ani, clarificarea obligatiilor angajatorilor precum si modificarea radicala a unor obligatii sau proceduri existente in actuala legislatie, prin regandirea acestora. De cele mai multe ori, tocmai pentru ca natura relatiei de munca presupune o mai mare marja de putere din partea angajatorului, normele de dreptul muncii sunt menite sa protejeze salariatii de eventuale abuzuri ale angajatorilor.</p> <p>  </p> <p> De la a proteja salariatii si a stabili obligatii si  proceduri in sarcina angajatorilor, s-a ajuns insa ca actualul cadru legislativ sa creeze o relatie dezechilibrata intre salariat si angajator, cel dintai avand posibilitatea de a specula lipsurile sau neclaritatile legislatiei muncii in virtutea principiului ca aceasta se interpreteaza in caz de neclaritate in favoarea angajatului. “Posibilitatea aplicarii criteriului performantei in situatia in care angajatorul se afla in pozitia de a decide care angajat este concediat sau nu, ca urmare a dificultatilor economice, prelungirea perioadei de proba, clarificarea modului in care organizatiile sindicale isi dobandesc reprezentativitatea prin transfer pe vertical sunt cateva modificari de natura sa readuca echilibrul in relatia de munca”, mentioneaza partenerul casei de avocatura Peli Filip in  legatura cu potentialele modificari ale Codului muncii luate actualmente in calcul.</p> <p>  </p> <p> <strong>ANTREPRENOR DE CAMPANIE</strong><br /> Vestea buna pentru aspirantii la statutul de antreprenor cu varste de pana in 35 de ani este ca ar putea  beneficia de subventii de la stat pentru inaugurarea propriei afaceri. Vestea mai putin buna insa este ca, la scurt timp inainte de votarea modificarii proiectului, partidul care a propus initiativa guvernului isi anuntase intrarea in campanie electorala. “Am propus un proiect de inspiratie europeana, care se regaseste in intreaga Europa, prin care sprijinim, prin modalitati legale si financiare, tinerii pana in 35 de ani pentru a dezvolta afaceri in cadrul unui program mai amplu de sprijinire a mediului de afaceri”, spunea premierul Emil Boc la consultarea publica organizata pentru discutarea unui proiect de ordonanta de urgenta privind stimularea infiintarii si dezvoltarii de microintreprinderi de catre intreprinza torii tineri. El a mai afirmat ca programul are alocate in jur de 100 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro pentru 2010 si 80 de milioane pentru 2011, “care sa acopere partea de garantii guvernamentale pe care statul le da pentru tineri intreprinzatori”. Lipsesc, deocamdata, detaliile concrete ale acestei scheme de ajutor cu oarece iz electoral.<br />  </p> <p> <strong>VISUL AMERICAN</strong><br /> Departe de inceputul campaniei electorale din tara si, mai ales, de aspectul mai dificil al crizei, intreprinzatorii americani inca nu suntoptimisti in ceea ce priveste economia SUA. Potrivit studiului “Starea antreprenoriatului in 2010” lansat de fundatia pentru antreprenoriat Kauffman, numai 30% dintre detinatorii unei afaceri considera ca economia este pe drumul cel bun, in timp ce 61% sunt de parere ca economia americana se indreapta in directia gresita. Iar motivele neincrederii antreprenorilor americani stau in spatele rezultatelor financiare. Tot studiul arata ca doua treimi (67%) au inregistrat o scadere a profiturilor, numai 8% s-au bucurat de cresteri, in timp ce 22% dintre cazuri respondentii nu au semnalat schimbari ale profiturilor. Si cum declinul companiilor nu a permis dezvoltarea, nici cei aflati in cautarea unui loc de munca nu au avut vesti bune din partea  antreprenorilor. 71% dintre detinatorii de companii de peste ocean nu se asteapta sa creeze locuri de munca in acest an, 15% nu cred ca vor genera joburi, iar la polul opus doar 13% dintre respondenti se asteapta sa faca angajari in 2010. Printre cele mai raspandite motive se afla: economia mi-a zdruncinat serios afacerea (34%), businessul meu nu creste (20%), nu am nevoie de angajat i noi (17%).<br />  </p> <p> “Sfatul meu ar fi ca, in lipsa unei finantari adecvate, toti antreprenorii care pornesc afaceri noi in aceasta perioada sa le priveasca in principal ca si businessuri de servicii, adica afaceri care genereaza valoare adaugata pentru clienti prin servicii, nu prin investitii de capital semnificative” – MARIUS GHENEA, presedinte, FIT Distribution.</p>