Studiu Bold: impactul influențatorilor

Înainte de a achiziționa un produs sau serviciu, jumătate dintre românii din mediul urban țin cont de părerile și recomandările unor influențatori, fie este vorba despre familie și prieteni, profesioniști, jurnaliști, bloggeri/vloggeri sau vedete. Pentru a identifica cele mai eficiente metode de amplificare a mesajor generate de aceștia în campaniile de promovare ale brandurilor, agenția Initiative a realizat, în parteneriat cu iSense Solutions, un nou studiu Bold by Lowe Group la nivel urban, care urmărește impactul influențatorilor cheie în diverse categorii de consum.

Care sunt principalele canale pe care le folosesc zilnic românii din mediul urban?

Rețelele sociale  – accesate de 80% dintre aceștia, TV-ul (74%), radioul (55%), publicațiile online (45%), forumurile (20%), ziarele (19%), blogurile (18%), revistele (15%) și vlogurile (11%). Tinerii de 16-24 de ani urmăresc mai mult decât celelalte categorii de vârstă rețelele sociale (90%) și vlogurile (27%), în timp ce românii de 45-54 de ani consumă mai mult decât ceilalți TV (89%) și radio (61%).

Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative

Indiferent de sursele pe care le-au folosit, românii din mediul urban s-au informat în ultimul an în special despre următoarele categorii de produse și servicii: tehnologie (78%), mâncare și rețete culinare (72%), vacanțe și călătorii (68%), produse de casă și decorațiuni (62%), sănătate (55%), produse de îngrijire pentru femei (53%), auto (52%), produse/servicii financiare (48%).

”Tot mai multe branduri își construiesc strategiile și campaniile de promovare în jurul unor influențatori pe care îi consideră relevanți pentru targetul lor, însă de multe ori mesajele acestora rămân limitate la nișa respectivă și la canalele administrate de influencer sau de brand. Pentru a maximiza rezultatele unei astfel de campanii recomandăm amplificarea ei în media, care trebuie să aibă la  bază un efort de înțelegere complexă a mindsetului consumatorului și a impactului pe care îl au influențatorii cheie în relația lui cu acel brand” – Alexandra Olteanu, Managing Director, Initiative.

Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

”Este important de urmărit cum variază relevanța diferitelor tipuri de influențatori în funcție de fiecare categorie de vârstă pentru că astfel putem obține insight-uri esențiale pentru poziționarea unui brand. Spre exemplu, bloggerii și vloggerii sunt mult mai populari în rândul tinerilor de până în 24 de ani, în timp ce adulții de peste 45 de ani au mai multă încredere în specialiști. Iar word of mouth-ul (părerile familiei/prietenilor/colegilor) continuă să fie foarte important, indiferent de vârstă, pentru toate categoriile de produse și servicii” – Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

În cazul produselor de îngrijire personală pentru femei, cosmeticelor și articolelor de îmbrăcăminte, principalii influențatori de care țin cont consumatorii sunt: familia/prietenii/colegii (67%), profesioniștii (53%), bloggerii/vloggerii (29%), jurnaliștii (27%) și vedetele (22%). Studiul confirmă că bloggerii/vloggerii/instagrammerii sunt mai relevanți pentru tinerii de până în 24 de ani (55%), fiind al doilea factor influențator după familie și prieteni.

În ceea ce privește produsele și serviciile financiare, specialiștii în domeniu sunt cei mai importanți influențatori pentru toate categoriile de vârstă (73% din total), urmați de familie/prieteni/colegi (50%), jurnaliști (28%), bloggeri/vloggeri (12%) și vedete (8%).

Un alt domeniu în care specialiștii au cea mai mare influență (75%) la achiziția unui produs sau serviciu pentru toate categoriile de vârstă este sănătatea, clasamentul fiind continuat de familie/prieteni/colegi (52%), jurnaliști (24%), bloggeri/vloggeri (14%) și vedete (11%).

Pentru produsele și serviciile din domeniul auto, 69% dintre românii din mediul urban țin cont de recomandările profesioniștilor, 59% merg pe mâna familiei/prietenilor, 27% iau în considerare ce spun jurnaliștii, 18% – bloggerii/vloggerii și 11% – vedetele. Astfel, tinerii țin seama mai mult de familie sau prieteni în această categorie (59% – 16-24 de ani, 65% – 25-34 de ani) și chiar de blogger/vloggeri (25% – 16-24 de ani), în timp ce adulții de peste 35 de ani au mai multă încredere în specialiști (74% – 35-44 de ani, 77% – 45-54 de ani).

Familia și prietenii sunt principalii influențatori când vine vorba de mâncare și rețete culinare (67%), însă românii țin cont și de sfaturile profesioniștilor (59%), bloggerilor/vloggerilor (28%), vedetelor (24%) și jurnaliștilor (21%). Pentru tinerii de 16-24 de ani contează mai mult decât pentru ceilalți bloggerii/vloggerii (38%) și vedetele (34%), în timp ce adulții peste 45 de ani merg mai mult pe mâna specialiștilor (67%).

În cazul produselor și serviciilor din IT&C, 63% dintre românii din mediul urban sunt influențați de părerile profesioniștilor, 57% – de familie/prieteni/colegi, 26% – de jurnaliști, 25% – de bloggeri/vloggeri, 13% – de celebrități.

Când vine vorba de vacanțe și călătorii, românii se iau după familie, prieteni și colegi (68%). Mai puțin importante sunt recomandările profesioniștilor (43%), jurnaliștilor (32%), bloggerilor/vloggerilor (27%) și vedetelor (16%). Profesioniștii (25%) și jurnaliștii (25%) sunt mult mai puțin relevanți pentru tinerii de 16-24 de ani, care ascultă mai degrabă părerile bloggerilor/vloggerilor (33%).

În cazul produselor pentru casă și decorațiunilor, tot familia, prietenii și colegii conduc clasamentul influențatorilor (59%), urmați îndeaproape de profesioniști (52%), în timp ce bloggerii/vloggerii sunt importanți pentru 23% dintre consumatori, jurnaliștii – pentru 22%, iar vedetele – pentru 14%.

Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru agenția Initiative și a constat în 2.400 de evaluări pe un eșantion reprezentativ la nivel urban  cu vârsta între 16-54 de ani, utilizatori de internet. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro, în luna octombrie 2017, și sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele studiului au un grad de eroare de +/-4,38%, la un nivel de încredere de 95%.