Tablourile bat actiunile

Arta a devenit un vehicul investitional care poate aduce randamente profitabile celor care au disponibilitatile de cumparare. Ce se intampla cu arta romaneasca, aflati din articolul urmator.

Ciucurencu vinde! Grigorescu cumpara! Pallady e in stagnare! Cauta artisti contemporani: Chirnoaga sau Buzneanu! Nu intelegeti prea bine despre ce este vorba? Sunt indicatiile investitionale pe care brokerii vor trebui sa le ia in considerare. A aparut o noua frontiera in investitii: arta romaneasca. Si daca, pana in prezent, investitia in arta era doar apanajul colectionarilor pasionati sau al marilor muzee, acum ea poate fi la indemana oricarui investitor care doreste noi metode de sustinere financiara, pe termen lung.

Un exemplu este lansarea primului fond de investitii dedicat artei romanesti de catre Certinvest. Valoarea minima a subscrierii la fond este de doua unitati de fond, iar o unitate valoreaza 2.500 de euro. Obiectivul de randament estimat al fondului este de 15% pe an in euro. Eugen Voicu, presedinte al Consiliului de Supraveghere al Certinvest, spune ca, “in comparatie cu tipurile traditionale de active, piata de arta a realizat randamente atractive, in timp ce corelarea cu alte clase de active ramane scazuta; astfel, prin includerea artei in portofoliul investitional, se poate creste eficienta investitiei”. Piata de arta este complet diferita fata de pietele traditionale, actiuni sau obligatiuni, in ceea ce priveste lichiditatea, costurile de tranzactionare sau preturile de referinta.

Aparitia fondului este salutata de jucatorii de pe piata. Eugene Al. Pann, proprietarul galeriei de arta ArtExpert, considera ca Certinvest trebuie sa isi probeze, in timp, capacitatile pentru a atrage cat mai multi investitori. “Personal vad cu ochi buni demersul acesta, in conditiile in care chiar exista dorinta si transparenta necesara pentru a forma o structura solida cu o anvergura pe termen lung.” Radu Boroianu, administratorul galeriei European Art Gallery, spune si el ca aparitia fondului e semnul cel mai vizibil ca arta devine o investitie.

Cei care doresc sa se lanseze in investitia de arta au la dispozitie si instrumente specifice: indexul pietei de arta Artmark, actualizat in 2011 (acopera ultimii 16 ani, peste 1.000 de artisti romani tranzactionati public si 7 tehnici de lucru), sau ART Consacrat (un portofoliu de 100 de artisti romani, cei mai reprezentativi din istoria artei romanesti).

VIZIUNE PE TERMEN LUNG

Aparitia fondului Certinvest pune reflectorul pe potentialul artei romanesti si pe viitorul acesteia. Dar care este statutul acesteia in acest moment si cat are cu adevarat sanse pentru a deveni investitie profitabila? Desi recesiunea a afectat toate sectoarele economiei, piata de arta a fost cel mai putin atinsa, national si international. In Romania, piata de arta s-a dezvoltat intr-un ritm fara precedent in ultimii doi ani, in pofida crizei sau poate chiar multumita ei. Potrivit casei de licitatii Art mark, vanzarile publice in Romania, prin licitatii de arta, au crescut de la 2,5 milioane euro in 2008, la aproximativ 3,7 milioane in 2009, pentru ca in 2010 sa ajunga la circa 8,3 milioane euro. La nivel global, veniturile prin casele de licitatii aproape s-au dublat in 2010 fata de 2009, la peste 9,36 mld. dolari. Investitorii au descoperit ca arta este cel mai putin afectata de ritmul economiei si ca, in Romania, randamentul mediu anual al pietei romanesti de arta a crescut cu aproximativ 36% (in euro). “Aceasta tendinta s-a accentuat in 2010 si a adus o apreciere de 40% (in euro) a randamentelor investitiei in arta. Am putea spune ca recesiunea a creat conditiile pentru o mai larga explorare a alternativelor investitionale, intre care arta, care se afla pe pozitii privilegiate”, a spus Manuela Plapcianu, CEO al Artmark.

In acest moment, arta romaneasca este interesanta doar pentru spatiul national, numai cateva vanzari punctuale ajungand si pe piete externe. Exista si recorduri interesante, cum ar fi scoarta din secolul al XVII-lea vanduta la Basel de Casa de licitatii Calusari pentru 100.000 euro. Piata romaneasca de arta este sustinuta curent, la nivelul vanzarilor publice, de sapte case locale de licitatie de arta (cinci din Bucuresti, una in Cluj si una in Oradea), dintre care doua au fost infiintate in 2010, iar alte cateva sunt in curs de autorizare.

Acestea intreprind regulat sesiuni de licitatie. Casele din Bucuresti organizeaza lunar aproximativ sapte licitatii, in cadrul carora se pun in vanzare publica circa 700 lucrari de plastica si grafica de autor. Vanzarile publice de arta reprezinta aproximativ 65% din piata, potrivit reprezentantilor Certinvest, dar stabilesc preturi/cotatii de referinta ale artistilor pentru intreaga piata de arta. Oferta este in usoara crestere, atrasa de cotarea  incurajatoare a multora dintre artisti in ultimii doi ani. Si cererea este in crestere, atrasa de vizibilitatea si accesibilitatea pietei. Piata de arta contemporana este slab dezvoltata, insa in urmatorii doi ani se asteapta sa confirme un trend puternic ascendent. Piata artei de patrimoniu este considerabil subestimata, insa si acest segment este in curs de dezvoltare.

Raportul actual al celor doua categorii, investitori si colectionari, care participa la licitatii a ajuns, in 2009, la aproape 50%-50%. Problemele cu care se confrunta proprietarii de galerii sau de case de licitatii de arta sunt legate de “foarte multa marfa de slaba calitate, in stare proasta de conservare, nivelul redus de cunostinte si pe alocuri lucruri minunate la preturi inca foarte modeste”, dupa cum arata Bucur Mihail Papagheorghiu, directorul casei de licitatii ALIS. La vanzare, exista incontinuare supralicitatori pentru lucrari modeste, in timp ce lucrarile de valoare reala pot trece neobservate pentru ca, ulterior licitatiei, unele pot fi achizitionate la preturi destul de modeste. “Nu se simte decat arareori fiorul capodoperei, iar conceptul «Dau oricat numai sa fie a mea» nu prea se mai simte in licitatii”, spune Papagheorghiu.

ARTA BATE CRIZA

Anul trecut a fost foarte bun pentru Artmark, de pilda, ca si pentru alte case de licitatii, dar si pentru piata de arta din Romania, care a crescut substantial. Vanzarile Artmark prin licitatii au crescut de la 1,76 milioane de euro in 2009 la 5,5 milioane de euro, iar rata medie de adjudecare a avansat de la 65% in 2009 la 80,5% in 2010. Recordul absolut al casei de licitatii Artmark si totodata al pietei romanesti de arta este pictura “Tarancuta odihnindu-se”, de Nicolae Grigorescu, vanduta in cadrul Licitatiei de Art-Nouveau si Romantism din aprilie 2011 cu 270.000 euro. Pentru casa Alis, a fost mai bun decat anul 2009, in crestere cu 40%, ajungand la o cifra de afaceri de aproximativ 1,8 milioane de euro.